Laura Codruţa Kovesi a primit cele mai multe voturi în comisia LIBE, şi anume, 26 de voturi. Contracandidaţii săi Jean-François Bohnert, nominalizat de Franţa, a primit 22 de voturi şi un vot Andres Ritter (Germania).
Laura Codruţa Kovesi- 26 de voturi
Francois Bohnert (Franţa)- 22 de voturi
Andres Ritter (Germania) – un vot
Totodată, a existat şi un vot alb, adică neatribuit unui candidat.
„Voi trimite o scrisoare preşedintelui Conferinţei preşedinţilor pentru a spune care este rezultatul votului. Pe baza mandatului conferinţei preşedinţilor voi intra în negocieri cu Consiliul pentru a ajunge la un acord, de comun acord pentru numirea noului procuror-şef european. Următoarea şedinţă pe 11 martie”, a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Claude Moraes.
Laura Codruţa Kovesi a primit cele mai multe voturi şi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT), şi anume 12, faţă de Bohnert- 11 voturi, iar Andres Ritter, care a primit un vot.
Membrii Comisiei LIBE din Parlamentul European au votat secret, miercuri, începând cu ora 12.00, candidatul pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European, după ce Laura Codruţa Kovesi a obţinut marţi seară cele mai multe voturi în Comisia CONT.
Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de la 7 martie 2019.
Laura Codruţa Kovesi a obţinut 12 voturi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, care a votat marţi seara candidatul pentru funcţia de procuror şef al Parchetului European. Pe locul doi a fost Francois Bohnert- 11 voturi, iar Andres Ritter a primit un vot.
Votul din Comisia CONT a fost unul consultativ.
Cei trei candidaţi au fost audiaţi marţi în şedinţa comisiilor LIBE şi CONT.
Laura Codruţa Kovesi a precizat, marţi seară, în cadrul audierii pentru funcţia de procuror-şef european, că îndeplineşte toate criteriile pentru a candida la funcţia de procuror-şef european, precizând că nu a colaborat cu serviciile în sensul de poliţie politică.
„În momentul candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile care trebuie îndeplinite, le îndeplinesc pe toate. Iar în ceea ce priveşte gradul profesional, articolul 54 este cel care reglementează care sunt criteriile. Sunt patru condiţii: să ai vechime de 15 ani, am vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani şi să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general şi procuror şef DNA fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Fosta şefă DNA a precizat că nu a colaborat cu serviciile de informaţii în sensul de poliţie politică.
„În ceea ce priveşte colaborarea cu serviciile de informaţii, nu am colaborat în sensul de poliţie politică, nu este prevăzută ca o colaborare profesională care poate apărea în exercitarea atribuţiilor de procuror”, a spus Kovesi.
Ea a mai spus, ca răspuns la o întrebare adresată de europarlamentarul Maria Grapini despre capacitatea sa de management faptul că a fost revocată din funcţie, că decizia de revocare a fost luată de CCR şi n-a avut posibilitatea de apărare.
Laura Codruţa Kovesi a mai spus că revocarea din funcţie a fost urmare a unui proces din care nu a făcut parte, motiv pentru care s-a adresat CEDO.
”În ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef, menţionez că aceasta a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, în care eu nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între preşedintele României şi Guvernul României şi ministrul Justiţiei. Nu am fost citată în această procedură, nu am avut posibilitatea de a mă apăra şi nu am avut posibilitatea de a face un recurs. Din acest motiv, am trimis o plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Menţionez că plângerea vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii în România mai sunt independenţi şi dacă atunci când revoci un procuror şef din funcţia de conducere acest lucru se poate face de Curtea Constituţională.
