Declarația „Dignitas infinita”
Pe 8 aprilie 2024, Vaticanul a publicat Declaraţia „Dignitas infinita” privind demnitatea umană, în care îşi reafirmă opoziţia faţă de schimbările de sex, teoria genului, maternitatea surogat, avort şi eutanasie, dar se opune incriminării homosexualității. De asemenea, documentul face referiri la războaie, drama sărăciei și a migranților. Declarația este rezultatul a cinci ani de muncă și include magisteriul papal din ultimul deceniu privind „încălcările grave” ale demnităţii umane: de la război la sărăcie, de la violenţa împotriva migranţilor la violenţa împotriva femeilor, de la traficul de fiinţe umane la abuzurile sexuale, avortul, maternitatea surogat, eutanasia şi sinuciderea asistată, respingerea persoanelor cu dizabilităţi, teoria genului, schimbarea de sex şi „violenţa digitală”. În lista „incompletă” care este oferită, printre încălcările demnităţii umane, alături de avort, eutanasie şi maternitate surogat, apar războiul, drama sărăciei şi a migranţilor, precum şi traficul de personae (https://cursdeguvernare.ro/vaticanul-publicat-declaratia-dignitas-infinita.html).
Textul declarției contribuie la depăşirea dihotomiei care există între cei care se concentrează exclusiv pe apărarea vieţii pe cale de a se naşte sau de a muri, uitând de atâtea alte atacuri împotriva demnităţii umane şi, invers, între cei care se concentrează doar pe apărarea săracilor şi a migranţilor, uitând că viaţa trebuie apărată de la concepţie până la sfârşitul ei natural. Documentul marchează cea de-a 75-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului și vorbește despre „tragedia sărăciei, una dintre cele mai mari nedreptăţi ale lumii contemporane, despre război, considerat o tragedie care neagă demnitatea umană, dar şi despre suferinţa migranţilor, ale căror vieţi sunt puse în pericol pentru că nu mai au mijloacele de a-şi crea o familie, de a munci sau de a se hrăni”.
Declaraţia menționează și „traficul de fiinţe umane”, care capătă „proporţii tragice” şi este definit drept „o activitate ignobilă, o ruşine pentru societăţile noastre care se numesc civilizate”, invitându-i pe „exploatatori şi pe clienţi” să-şi facă un serios examen de conştiinţă. Documentul solicită, de asemenea, combaterea unor fenomene precum „comerţul cu organe şi ţesuturi umane, exploatarea sexuală a copiilor şi a fetelor, munca în condiţii de sclavie, inclusiv prostituţia, traficul de droguri şi de arme, terorismul şi crima internaţională organizată”. Se vorbeşte totodată despre „abuzul sexual, care lasă cicatrici adânci în inima celor care îl suferă”, dar şi despre discriminarea femeilor şi violenţa împotriva lor, citând printre acestea din urmă „constrângerea la avort, care afectează atât mama, cât şi copilul, atât de des pentru a satisface egoismul bărbaţilor cât şi practica poligamiei. De asemenea, documentul condamnă „feminicidul”.
Avortul este ferm condamnat: „printre toate crimele pe care omul le poate comite împotriva vieţii, avortul provocat prezintă caracteristici care îl fac deosebit de grav şi de deplorabil. Apărarea vieţii pe cale de a se naşte este intim legată de apărarea oricărui drept al omului”, subliniază Declarația.
În document se mai spune că practica de mamă surogat încalcă demnitatea atât a mamei surogat, cât şi a copilului şi aminteşte că, în ianuarie 2024, Papa Francisc a calificat-o drept „josnică”, îndemnând la interdicţia globală a acestei practici.
În ceea ce priveşte teoria genului, documentul Vaticanului spune că „a dori o autodeterminare personală, aşa cum prescrie teoria genului, în afara acestui adevăr fundamental că viaţa umană este un dar, echivalează cu o concesie pentru vechea tentaţie de a se face pe sine Dumnezeu, intrând în competiţie cu adevăratul Dumnezeu al iubirii care este revelat în Evanghelie”. Teoria genului, numită adesea ideologie de gen de către detractorii săi, sugerează că genul este mai complex şi mai fluid decât categoriile binare de bărbat şi femeie şi că depinde mai mult decât de caracteristicile sexuale vizibile.
În ceea ce priveşte schimbările de sex, Vaticanul spune că „orice intervenţie de schimbare de sex, de regulă, riscă să ameninţe demnitatea unică pe care persoana a primit-o din momentul concepţiei”. Documentul recunoaşte că unele persoane pot fi supuse unor intervenţii chirurgicale pentru a rezolva „anomalii genitale”, dar subliniază că „o astfel de procedură medicală nu ar constitui o schimbare de sex în sensul dorit aici”.
În acelaşi timp, textul denunţa faptul că „în unele locuri, nu puţine persoane sunt încarcerate, torturate şi chiar private de bunul trai numai din cauza orientării lor sexuale”.
Vaticanul se opune în continuare pedepsirii homosexualității, așa cum se practică în mai multe țări, cu sprijinul unor grupuri catolice, a declarat pe 8 aprilie 2024, șeful Biroului de Doctrină al Vaticanului, cardinalul Victor Manuel Fernandez (https://www.stiripesurse.ro/vaticanul-subliniaza-din-nou-ca-se-opune-incriminarii-si-pedepsirii-homosexualitatii_3285407.html): prezentând o publicație care reafirmă opoziția Vaticanului față de schimbările de sex, teoria genului și paternitatea prin surogat, cardinalul Victor Manuel Fernandez a calificat, pe de altă parte, legile care incriminează homosexualitatea drept „o mare problemă”. Fernandez a declarat că este dureros să vadă că unii catolici susțin legile anti-homosexualitate.
În februarie 2023, întorcându-se dintr-o călătorie în Africa, unde relațiile între persoane de același sex sunt adesea tabu, Papa Francisc a declarat că legile care incriminează persoanele LGBT sunt un păcat și o nedreptate, deoarece Dumnezeu îi iubește și îi însoțește și pe cei care au atracție pentru persoanele de același sex: „Incriminarea homosexualității este o problemă care nu poate fi ignorată”, a spus suveranul pontif, citând statistici potrivit cărora 50 de țări incriminează persoanele LGBT „într-un fel sau altul”, iar alte țări au legi care includ pedeapsa cu moartea.
Sub conducerea Papei Francisc, Biserica Catolică a devenit mai permisivă față de persoanele LGBT. În decembrie 2023, biroul cardinalului Fernandez a emis un document istoric care permite binecuvântarea cuplurilor de același sex, lucru care a declanșat o aspră reacție a conservatorilor din Biserica Catolică.
Relațiile cu Vietnamul
Vaticanul și Vietnamul au rupt relațiile după ce Partidul Comunist a preluat conducerea țării reunificate la sfârșitul războiului din Vietnam, în 1975. La acea vreme, autoritățile considerau că Biserica Catolică din Vietnam a fost prea apropiată din punct de vedere istoric de fosta putere colonială Franța. În această țară de 100 de milioane de locuitori trăiesc aproximativ 7 milioane de catolici, potrivit estimărilor guvernamentale, iar Guvernul vietnamez impune anumite restricții asupra activităților catolice, cum ar fi numărul de parohii, potrivit UCA, o agenție de presă catolică independentă din Asia (https://www.stiripesurse.ro/vizita-fara-precedent-a-unui-inalt-reprezentant-al-vaticanului-in-vietnam_3286251.html).
Pe 8 aprilie 2024, Ministrul de Externe al Vaticanului, Paul Richard Gallagher, a început marți o vizită fără precedent în Vietnam, o țară condusă de comuniști. Cele două părți încearcă să stabilească relații mai strânse, notează Mediafax.
Călătoria lui Gallagher, prima în Vietnam pentru un astfel de oficial al Vaticanului, ar putea fi urmată de alte vizite la nivel înalt, inclusiv una a Papei Francisc, despre care Vaticanul a spus că plănuiește o călătorie în Indonezia. Deși nu a fost anunțat niciun termen pentru această călătorie, diplomații se așteaptă ca aceasta să fie combinată cu vizite în alte țări din Asia de Sud-Est, inclusiv Vietnam, dacă sănătatea suveranului pontif o va permite. Gallagher a declarat în ianuarie 2024 că Papa Francisc este dornic să viziteze Vietnamul.
Ministerul de Externe de la Hanoi a arătat că Gallagher s-a întâlnit cu omologul său vietnamez Bui Thanh Son. de asemenea, cu premierul Pham Minh Chinh și a ținut slujbe la catedralele catolice din Hanoi, Hue și Ho Chi Minh City.
Emilian M. Dobrescu
Foto: Wikipedia
(Revista UZP, nr. 34/2024)
