Cât mai trăim noi, cât mai sunt în România oameni care prețuiesc valorile naționale și nu uită de înseamnă Cernăuți pentru istoria neamului românesc din Bucovina, dar si din întreaga Țară de dor a lui Mihai Eminescu, n-o să dispară spiritul românesc de pe aceste meleaguri. Ne luminează Dumnezeu mintea si ne deschide diverse căi pentru a nu rătăci si a nu ne pierde în galopantul proces de renegare a valorilor și de globalizare. Dacă la Cernăuți, şi în condiții dificile de război, oameni ai locului mai scot câte o carte în limba română, mai răsună un cântec din străbuni, preoţii se roagă în biserici în limba maternă, copilașii recită la grădinițe poezii de Grigore Vieru, iar pe Palatul Național al Românilor flutură Tricolorul şi se organizează manifestări ca cea din duminica de 18 august, înseamnă că ne trăim, de rău-de bine, prezentul şi avem speranțe la viitor. E bine când fiecare contribuie cu cât poate si cu cât are la menținerea stării de demnitate și optimism a comunității de români din nordul Bucovinei.
Prietenul de jumătate de veac al românilor cernauţeni, profesorul Ioan Ițco, pe lângă multe alte activități (revista „Dulce Bucovină”, filiala Cernăuţi a TeleMoldova Plus etc.) a găsit o extraordinară metodă de deşteptare a memoriei şi perpetuare a valorilor culturale — Galeria oamenilor de seamă din nordul și sudul Bucovinei. Amintim că pofesorul Ioan Iţco, din Câmpulung Moldovenesc, un bucovinean îndrăgostit de pitorescul plaiului natal și dornic de a-l face cunoscut lumii întregi, este implicat cu trup si suflet în dezvoltarea turismului Țara Fagilor. Este directorul fondator al primului Institut de Învățământ și cercetare în turism din România şi al revistei „Dulce Bucovină”, dar și un bun cunoscător al istoriei Bucovinei din cele mai vechi timpuri. Ambițiosul său proiect, sustinut cu propriile resurse sufleteşti şi ajutorul câtorva prieteni, „Galeria oamenilor de seamă”, şi-a luat startul la finele lui august 2022, în pitoreasca aşezare Iacobeni, județul Suceava. La premieră au participat și reprezentanți ai comunităţi româneşți din nordul Bucovinei, însoțiți de Con-sulul General al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, eveniment evocat de publicista Felicia Nichita-Toma. Impresionanta suită a unor personalități de valoare din trecut, cum sunt Aron Pumnul, Eudoxiu Hurmuzachi, lancu Flondor…, la care se alătură oameni de cultură din timpurile noastre, e în continuă creștere. După ce a poposit în comuna Ciudei, la Oprişeni, precum şi prin alte locuri marcate de istorie românească, Galeria a ajuns la Cernăuți, în duminica de 18 august deschizând o nouă pagină în activitatea energicului nostru prieten loan Ițco. Găzduită la sediul Societătți pentru Cultura şi Literatura Română „Mihai Eminescu” și organizată de președintele Vasile Bâcu, expoziția a apărut intr-o dimensiune mult mai largă decât în varianta sa inițială. După cum a mentionat „părintele” galeriei, scopul ei este să se măreasca cu noi personalități din trecut și din timpurile de astăzi. Preocupat de popularizarea istoriei veridice a poporului român, prof. loan Ițco a inițiat un nou proiect care include editarea revistei „Dacia străbună”. Ideea i-a fost inspirată de trista realitate ce o trăim astăzi, cand răsună voci eronate că, bunăoară, Moldova sau Ardealul nu sunt părți din trupul României. Drept sprijin în realizarea ideilor sale îl are pe omul de afaceri Dumitru Morhan, iar ca izvor de inspirație şi model de slujire a adevărului istoric — pe scriitorul Andrei Breabăn. Ambii i-au fost alături la lansarea Galeriei la Cernăuți, manifestare ancorată și în oda omagială a lui Stefan cel Mare şi Sfant la cei 520 ani de la trecerea vrednicului Voievod în nemurire.
E simbolic și faptul că au venit în tandem – prof. Ioan Ițco cu constelatia personalităților de seamă, iar scriitbrul Andrei Breabăn cu impresionanta sa Epopee Ștefaniană ce cuprinde zece volume. Asemenea Galeriei lui Ioan Iţco, care urmează să se îmbogățească și cu mari figuri istorice, de la Alexandru cel Bun și Ștefan Vodă, Epopeea Ștefaniană a prolificului scriitor a călătorit prin românitate, începând de la Fălticeni, Vatra Dornei și culminând cu Mănăstirea Putna, unde Măria Sa Ștefan Voievod odihneşte pe laurii gloriei. La acest drum autorul l-a avut drept însoțitor pe maestrul artelor plastice si scriitorul Leonid Popescu din Chişinău.
Autorul Andrei Breabăn a evocat clipele de grație de la lansarea cărților sale la Academia de ştiinţe a Republicii Moldova şi la Mănăstirea Putna. Despre valoarea monumentală a celor 10 volume au vorbit poeţii Vasile Bâcu şi Nicolae Șapcă, ei referindu-se la păstrarea memoriei lui Ștefan cel Mare pe meleagurile noastre: s-au înălțat sfinte lăcașe cu hramul Ștefan cel Mare și Sfânt, în câteva localități sunt busturi ale voievodului, la Firusăuţi sub Codrii Cosminului nu demult a fost sfinţită o Cruce-monument… Despre Andrei Breabăn a vorbit jurnalistul Vasile Carlasciuc. Profesorul Dorin Misichevici a amintit că Marele Domn al Moldovei a fost venerat în creația poetului ucrainean din Bucovina Iuri Fedkovyci. Un oaspete drag și întotdeauna binevenit la Cernăuti, prof. loan Abutnăriţei, a evocat zilele când cânta ca la biserică dimineata şi seara „Ştefan Vodă Domn cel Mare, seamăn pe lume nu are…”, amintind astfel de datoria generaţiei „care de-acum merge jos” de a avea grijă de educația națională a „celor ce merg în sus”.
Pornind de la întrebarea: ce se vorbește la lectiile de istorie despre Ștefan cel Mare, la aceeasi problemă s-a referit şi scriitorul Constantin Horboveanu, președintele de la Suceava al cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți”. Frumos ne-a lăudat că suntem cei mai uniți români pe care i-a intâlnit vreodată, un conațional din România trăitor de 15 ani in Franța. Întreprinzătorul vestit prin fapte caritabile Dumitru Morhan, căruia i se spune „ucraineanul” în România si „românul” în Ucraina, a mărturisit că scopul vieții sale e să vadă Bucovina înfloritoare. Cu înălțătoare acorduri ale muzicii clasice si triluri populare au armonizat atmosfera artiștii mult îndrăgiţi de comunitatea românească — vioristul Dumitru Ignat, maestrul artelor si Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, Victoria Costinean, care ne-a insuflețit să cântăm împreună cântecul ei, ca un imn Voievozilor făuritori de istorie. Interpreta Natalia Protiuc a prezentat în premieră o piesă pe versuri proprii dedicate lui Ștefan cel Mare. O prezență așteptată și călduros aplaudată la manifestările românilor din Cernăuți este Lilia Holomeniuk, artistă Emerită a Ucrainei, fiica activistului Mihai Gherman, membru al prezidiului SCLR „Mihai Eminescu”. Și la această sărbătoare a valorilor româneşti părinții ei au împărţit cu spectatorii emoţiile şi bucuria de a o asculta. Un moment aparte l-a prezentat vitrina cu medalii și ordine ale ilustrei personalităţi de cultură Grigore Bostan, adevărate relicve salvate de președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni, dr. Vladimir Acatrini. Cum le-a găsit e un subiect aparte. La final, fideli tradiției, ne-am lăsat prinși într-un cadru fotografic de maestrul Nicolae Hauca. După toate câte le-am văzut și auzit, putem spune că n-a trecut zadarnic această duminică. (Maria Toacă – afnews.ro)
