Reuniunea NATO ,,la vîrf’’ de la Washington din iulie va rămâne în istorie datorită capacității demonstrată de Alianță de a gândi și acționa coerent și unitar, nu doar în privința unei amenințări reale și imediate – agresiunea Rusiei în Flancul de est – ci și în contextul celorlalți factori de risc, aparținând altor dimensiuni geopolitice. Este vorba, în principal, de Flancul de sud, care se extinde din Africa de Vest – trecând prin Sahel și Orientul Mijlociu – până în regiunea Golfului. În anii din urmă, războiul din Ucraina a acoperit o mare parte din frustrările acumulate în statele din sudul continentului, însă acțiunile politico-diplomatice ale Italiei, urmată de Spania și la o oarecare distanță de Grecia și Franța, au repus pe tapet necesitatea consolidării vecinătății sudice a Europei. „Noi – afirma premierul italian Giorgia Meloni înaintea reuniunii de la Washington – suntem în prima linie când este vorba de apărarea aliaților noștri din est, dar nu trebiue să fim lăsați singuri în fața pericolelor din sud”.
Flancul de sud iese din conul de umbră
În cadrul intervenției sale la „NATO Public Forum’’ – eveniment desfășurat în marja summit-ului din capitala Statelor Unite – premierul spaniol, Pedro Sanchez, s-a referit pe larg la subiectul de mai sus subliniind factorii de risc specifici bazinului mediteranean – traficul de persoane, migrația necontrolată, pătrunderea în Europa a grupărilor teroriste, traficul de droguri – cărora li se adaugă frontul anti-occidental deschis de Rusia într-un areal care cuprinde state africane precum Mali, Niger, Republica Centraficană și Siria, în Orientul Mijlociu. În comunicatul final al summit-ului se precizează – ceea ce Sanchez anticipa – numirea unui ,,reprezentant al NATO pentru vecinătatea meridională’’. Premierul Meloni nu a ascuns faptul că ar dori ca un italian să ocupe această funcție, iar diplomația Romei acționează pe canale specifice în această direcție. Madridul a devenit beneficiarul postului dar lucrurile nu sunt clare. Noul secretar general va avea un cuvânt de spus. În viziune hispano-italiană, ,,înaltul reprezentant’’din sud va fi ,,motorul’’ dialogului trans-mediteranean și al reluării raporturilor instituționalizate ale organizației cu state din Orientul Mijlociu. În viziune americană, complementară celei europene, obiectivul geopolitic final este India, țară de care depinde securitatea în vestul regiunii Indo-Pacific, atât de importantă pentru Washington.
Se știe că în paralel va fi numit un „înalt reprezentant NATO’’ și pentru conflictul din Ucraina. Ne-am bucura dacă un român ar primi acest post.
NATO merge spre Golf
Cu câteva zile înaintea reuniunii de la Washington, Ebtesan Al-Ketbi – fondatoare și președinte al celui mai important și influent think-tank din regiunea Golfului, The Emirates Policy Center, a publicat un articol intitulat: ,,Este timpul să reluăm legăturile dintre Golf și NATO’’. Textul a apărut în publicația de limbă engleză ,,The National’’ din Dubai. Este o pledoarie bine documentată pentru reluarea cooperării dintre Alianța Nord-Atlantică și națiunile sunite din Golf, așa cum s-a stabilit în urmă cu 20 de ani, la summit-ul NATO de la Istanbul. Atunci a fost creată ICI – Istanbul Cooperation Initiative – care a funcționat în primii ani pentru a intra într-un con de umbră în următorii. Înaltului reprezentant îi va reveni sarcina reluării acestui dialog, ca și aceea a deschiderii unui „birou de lăgătură” la Amman. În plus, se va ocupa de consolidarea misiunii NATO din Irak.
Deschiderea Alianței către zona Golfului este, în esență, unul dintre primii pași în procesul de extindere spre regiunea Indo-Pacific, proces care va deveni o prioritate a NATO după încheierea războiului de agresiune din Ucraina.
George Miloșan
Foto: Wikipedia