◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.11.2024

Despre presa românească de dincolo de granițe. Interviu cu jurnalistul Adrian Suciu

Ce înseamnă presă românească în diaspora? 

– Când vorbim despre exilul românesc, despre diaspora românească, vorbim în chip fundamental despre cel puțin o treime din poporul român, care trăiește astăzi în afara granițelor țării. Este exact acea treime puternică, activă, în putere de muncă, cu capacitate creativă. Oamenii aceștia, neordonați de nimeni, necoordonați de nimeni, au învățat să se organizeze, să lucreze, au făcut presă, au radiouri, au ziare, au posturi de televiziune, organizează festivaluri, muncesc. Este important de menționat faptul că UZPR este una dintre primele organizații care fac ceva pentru diaspora. Este fabulos faptul că există oameni care fac presă acolo, pentru că ei se adresează unor comunități care nu au coerența comunităților din țară și atunci ei sunt obligați să gândească și să pună în operă soluții inedite. 

– Ce am putea învăța din munca jurnaliștilor români din afara granițelor?

Avem, de exemplu, un ziar făcut de Gianni Mircea Florescu, care este președintele unor asociații din Spania, un ziar care face un fel de amestec foarte bun între comunicare și cultură. Jurnaliștii români din diaspora au televiziuni, lucrează pentru posturi de radio, trebuie să ajungă la public și este interesant să vezi că ei știu mai multe despre publicul lor decât știm noi despre publicul nostru. Cred că ăsta e primul lucru pe care ar trebui să-l învățăm de la ei, să ne ascultăm publicul. Ei organizează întâlniri cu oamenii, evenimente, festivaluri, concursuri, organizează tot felul de evenimente care să-i sprijine în a-și cunoaște publicul. Din ce am văzut până acum în diaspora, au rezistat și au făcut carieră exact instituțiile de presă în care oamenii și-au cunoscut foarte bine publicul. Ce ar mai trebuit să învățăm de la cei din diaspora, unde am umblat foarte mult și o să mai merg? În general, când ei își pun în cap să facă o emisiune sau un ziar, vorbesc cu oamenii, îi întreabă, își dau seama că o problemă este mai arzătoare decât alta sau una care poate e frumoasă, interesantă, educativă nu mai e de actualitate.

– Ca jurnalist, ce ai mai descoperit în diaspora românească? Ce repere semnificative are în prezent?

– În diaspora românească este foarte multă valoare. Suntem foarte preocupați, de exemplu, să inventariem literatura română contemporană, dar poate nu ne dăm seama că dincolo de granițe se face literatură mare, că acolo apar scriitori români importanți, pe care îi știu oamenii de acolo. Și mai este ceva despre diaspora – se întâmplă un fenomen formidabil, pe care l-am remarcat și l-am studiat: în Spania, de exemplu, sunt vreo 800.000 de creștini ortodocși înregistrați, cu parohii. Diaspora românească recreștinează Europa; sunt comunități de români care cumpără biserici catolice în paragină și le transformă în biserici ortodoxe, dându-le o nouă viață. Asta am văzut cu ochii mei, o recreștinare a Europei făcută de români!

 

Mădălina Corina Diaconu

(Revista UZP, nr. 34/2024)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *