Seria evenimentelor culturale de anul acesta de la 2 Mai s-a încheiat într-o manieră inedită: o producție cinematografică autohtonă despre o istorie altfel, reinterpretată, a României, în care evenimentele reale se împletesc cu spiritualitatea, legendele și tradițiile. Regizorul, actorul, scenaristul și producătorul Andrei Chiriac a venit cu „Egregora: comoara pierdută”, un proiect cinematografic de suflet, „o metaforă pentru călătoria sufletului și o poveste despre dragoste frățească, transformare și auto-descoperire.”
Andrei Chiriac: un visător. Sau poate nu? „Egregora” m-a dus cu gândul la Mircea Eliade și ale sale „Nopți de Sânziene” – „Să scapi de Timp. Să ieşi din Timp. Priveşte bine în jurul dumitale: ţi se fac din toate părţile semne. Încrede-te în semne. Urmăreşte-le…” Întotdeauna e ceva de făcut. Iar Andrei Chiriac pare că a înțeles aceste semne și vorbit la 2 Mai despre ce nu se spune.
Partener de dialog, în fața unui public numeros, care a umplut sala Căminului Cultural, a fost istoricul și jurnalistul constănțean Valentin Coman.
Absolvent al UNATC București, cascador antrenat la şcoala lui Soby Cech, Andrei Chiriac s-a format profesional și în America, la Şcoala de Arte Vizuale din New York, apoi s-a reîntors la originile sale, pentru a reînvia misterul şi înţelepciunea basmelor şi legendelor autohtone: „Am crezut mereu în importanța de a pune în valoare bogăția culturală autohtonă și de a oferi publicului român o alternativă inspirată din legende și mituri locale. Un fel de imbold sau o deschidere a apetitului pentru înțelegerea istoriei țării noastre către noile generații.”
Serialul „Egregora: comoara pierdută” a pornit de la o simplă idee destinată copiilor și a evoluat, din 2009, într-o odisee cinematografică, aducând în prim-plan o perspectivă inedită asupra istoriei României, începând cu epoca lui Vlad Țepeș și explorând conexiuni dintre diverse civilizații, inclusiv cea dacică. Inspirat de scuturile descoperite la Cetatea Piatra Roșie din Hunedoara, Chiriac sugerează existența unui Ordin al Dragonilor, conturat subtil în povestea serialului. Prin intermediul a nouă copii orfani, povestea se desfășoară ca o călătorie spectaculoasă, cu scopul de a descoperi comoara pierdută a regelui Decebal și secretele moștenite de la civilizația dacică.
Serialul beneficiază de o distribuție impresionantă, cu actori precum Maia Morgenstern, Ştefan Velniciuc, Daniel Nuță, Eduard Trică sau Ramona Bădescu, cu o apariție interesantă în locații din Roma și Napoli.
„Conceptul <Egregora> se dezvăluie ca o entitate psihică emanată din conștiința colectivă, ilustrând setea umană pentru aventură și mister”, a explicat Andrei Chiriac la deschiderea evenimentului din 2 Mai. „În serial surprindem această călătorie înspre găsirea comorii pierdute, o comoară materială, cea negăsită de romani acum 2000 de ani, dar și una spirituală, care ascunde un secret ce ar putea schimba percepția asupra lumii. Filmul ascunde, în fapt, teorii și direcții iluminatoare prin care încerc să ofer privitorului, în cele din urmă, cheia spre adevărata comoară. Egregorul, deși am ales ca titlul să fie puțin romanțat, este un concept, o învățătură și un dar, pe care doresc să-l cercetez și să-l conturez în această creație cinematografică.”
Producția în sine este nu numai o poveste captivantă, ci și un efort colectiv de reconstituire a unor epoci și locuri de-a lungul țării și în locații din Italia. Costumele și decorurile, care trebuie să reprezinte cât mai fidel contextul istoric și cultural al poveștii, presupun și o muncă de echipă dedicată și un scenariu pe măsură, cu note de lirism care transpar din dialogurile actorilor. „Egregora” rămâne un proiect cinematografic ce promite să deschidă porți către trecutul și misterul României și, explorând acest univers, să se prezinte în fața cinematografiei mondiale cu o istorie cu rădăcini adânci în civilizația europeană.
Silvana Cojocărașu/UZPR
