Primarul Vienei, Michael Ludwig „se plânge că nu sunt destui ofițeri de poliție”. Viena are nevoie de 1.500 polițiști suplimentari, a declarat acesta într-un interviu cu redactorul șef al ORF Viena, Oliver Ortner (https://www.heute.at/s/fpoe-fordert-bundesheereinsatz-auf-wiens-strassen-120056613):
În interviul acordat cotidianului „Heute” (”Azi”) cu privire la alegerile pentru Consiliul Național, liderul Partidului Social Democrat (FPÖ) din Viena, Dominik Nepp, el a subliniat că securitatea și ordinea publică în capitala federală nu mai sunt garantate, mai ales având în vedere ciocnirile violente dintre grupurile străine: „Și aici există o singură soluție în cazul în care statul eșuează complet […], că vom cere o desfășurare de asistență din partea Armatei Federale ca măsură imediată. Primarul Ludwig poate face asta”. Dominik Nepp a sugerat staționarea soldaților în locuri fierbinți ale criminalității, cum ar fi parcuri și anumite districte.
Bonusul orașului Linz pentru inflație
Orașul Linz îi ajută acum pe cei care afectați în mod deosebit de inflație cu un pachet de sprijin de 100 de euro pentru începerea școlii: „Utilizarea mare din 2023 arată că acest sprijin financiar este necesar”, explică primarul Klaus Luger (Partidul Social Democrat). Bonusul se bazează pe „finanțare țintită, precisă” pentru a „atenua puțin consecințele inflației” (https://www.heute.at/s/teuerung-extrem-jetzt-kriegst-du-neuen-100-euro-bonus-120055613).
Solicitantul și copilul trebuie să aibă reședința principală în Linz și să locuiască în aceeași gospodărie. Copilul trebuie să frecventeze o școală preșcolară, o școală elementară, clasa a cincea sau clasa I până la a cincea a unei școli speciale. Nu poate fi depășit următorul venit net anual al gospodăriei: 55.000 euro cu un copil, 58.000 euro cu doi copii și 60.000 euro cu trei sau mai mulți copii. Orașul Linz cheltuiește în total 466.000 de euro.
Sprijinul poate fi solicitat de către persoana care primește alocație familială pentru copil sau copii; termenul de solicitare a început odată cu data începerii școlii, 9 septembrie și se încheie pe 31 octombrie 2024. În această perioadă, o cerere poate fi depusă la Linz.at
Câștigul brut lunar
În 2023, venitul lunar mediu brut al lucrătorilor cu normă întreagă și parțială și al angajaților (excluzând ucenicii) a fost de aproximativ 2.990 de eurolunar, cu 14 salarii pe an.Venitul mediu lunar a fost de 2.768 de euro brut.
În Austria există 4,35 milioane de muncitori și angajați, clasificați în funcție de venitul lor și împărțiți în zece grupuri, în funcție de câștigul brut lunar. Zece la sută dintre oamenii care lucrează din Austria trebuie să se descurce cu maximum 1.290 de euro brut, în ciuda faptului că sunt angajați, în timp ce alți zece la sută câștigă mai mult de 5.268 de euro brut pe lună. Raportul privind veniturile din 2023, de la Ministerul Federal al Artei, Culturii, Serviciului Public și Sportului, la rândul său, dezvăluie diferența de venituri dintre femei și bărbați.
Diferența de remunerare între femei și bărbați este în scădere, dar încă există. Se poate observa că diferența încă există, dar scade lent, dar constant de-a lungul anilor. În timp ce „diferența de remunerare între femei și bărbați” a fost de 13,3% în 2012, aceasta a scăzut la 10,3% până în 2018 și la 8,1% până în 2022. Cu toate acestea, diferența este și mai clară în câștigurile orare ale angajaților cu normă întreagă și cu fracțiune de normă din sectorul privat, de 18,8 la sută, iar pentru femei și bărbați care sunt angajați cu normă întreagă pe tot parcursul anului, la 12,5 la sută.
Mesele servite de membrii Guvernului
Pe 29 august 2024, cotidianul „Heute” („Azi”) a reușit să aibă acces la fișele cu valorea și conținutul meselor unor miniștri miniștrilor și cancelaruluui Karl Nehammer, la informațiile unde își comandă propria mâncare (mai probabil de la lanțuri de fast-food sau de la catering de lux), dacă în meniu erau delicatese rafinate (de la stridii la caviar și trufe), câți litri de alcool au fost consumați și toate acestea (https://www.heute.at/s/so-nobel-speist-die-regierung-tausende-euro-fuer-essen-120055694): Cancelaria și departamentele asociate ale miniștrilor Karoline Edtstadler și Susanne Raab, nu au înregistrat nici o plată către McDonald’s, Burger King, KFC sau pizzerii. În 2024, însă, au avut o factură de 42.731 de euro pentru catering.
Mâncarea Do&Co, în schimb, nu mai are o astfel de cerere în Cancelarie – în 2024 s-au cheltuit doar 2.362,20 euro la cateringul de lux al lui Attila Dogudan, iar în 2023, 18.549,70 euro. Din 2021, Cancelaria se bucură de mâncarea de la restaurantul de lux „Zum Schwarzen Kameel” pe cheltuiala contribuabililor, pentru un total de 16.241 de euro în anul respectiv. Un total de 22.418 de euro au ajuns în paradisul gourmet „Meinl am Graben” pentru 2022.
Lucrurile merg cu generozitate în departamentul ministrului Verde al Climei, Leonore Gewessler: ea a cheltuit în total cca 145.000 de euro pe catering. Totuși, a fost întotdeauna catering pentru evenimente – de exemplu, 22.618 euro pentru cateringul la Cina de gală „Towards a Green Chemicals Deal”, din septembrie 2022, la care nici măcar nu a participat.
Când vine vorba de alcool, o serie de miniștri rămân secretoși, invocând efortul administrativ excesiv necesar pentru înregistrarea cantităților consummate: Ministrul Agriculturii Norbert Totschnig (ÖVP) oferă o listă detaliată: în departamentul său, în jur de 18.000 de euro s-au cheltuit pe vin spumant, vin, bere și băuturi alcoolice, în timp ce rachiul costă 1.514 euro.
„Heute” a întrebat, de asemenea, dacă și cât de des sunt servite în ministere, stridii, caviar, trufe, bibilici sau homari. „Asemenea informații nu sunt înregistrate”, spune cancelarul Nehammer. Cu toate acestea, alimentele de lux menționate erau, în mare, tabu pentru toată lumea.
„Viața în Viena este minunată cu un venit minim”
Pentru liderul Partidului Libertății FPÖ din Viena, consilierul Dominik Nepp, un lucru este cert: „Imigrația în masă duce Viena în ruină financiară”. Acum acesta cere acțiune. În timp ce bugetul capitalei federale arată un deficit record, potrivit primarului Michael Ludwig (Partidul Social Democrat, SPÖ), „asistența socială și beneficiile minime de securitate sunt plătite unor non-austrieci la scară foarte mare” (https://www.heute.at/s/leben-in-wien-wunderbar-von-mindestsicherung-120056284)
După cum arată cifrele la 31 august 2024, Primăria Vienei a cheltuit 2,56 miliarde de euro în 2023 pentru protecția socială a vienezilor – cu 310 milioane de euro mai mult decât în 2022. „287 de milioane de euro au fost cheltuiți pentru „îngrijirea” celor care au intrat ilegal”, a mai spus Dominik Nepp.
Pentru șeful FPÖ de la Viena, consilierul Dominik Nepp, aceste cifre sunt un steag roșu: „Ceva trebuie să se schimbe în sfârșit! Faptul că o mare parte din costurile suplimentare sunt cheltuite pe așa-numitul ajutor pentru refugiați, a dus la faptul că tot mai mulți oameni au venit la Viena, pentru a trăi minunat aici cu venitul minim și alte subvenții, arată unde se duc banii noștri din impozite”.
„În același timp, nu mai este mult pentru populația muncitoare; chiria, canalizarea, apa și gunoiul acesteia, taxele de parcare și pentru piscine sunt în continuă creștere. Primarul Michel Ludwig a făcut din Viena un birou mondial de asistență socială! Dacă această tendință nu este în sfârșit contracarată decisiv, atunci vom aluneca în faliment, cu toți ochii ațintiți asupra noastră!”.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia