Revista promovează literatura contemporană, eseul, critica literară, memorialistica și reflecția culturală.
Revista este organizată pe mai multe secțiuni recognoscibile:
Texte omagiale: deschiderea numărului este dedicată limbii române, cu texte poetice și eseistice semnate de Mircea Dorin Istrate și Al. Florin Țene.
Critică și eseu literar: analize aplicate asupra unor autori contemporani, de pildă Al. Florin Țene despre Vasile Dan Marchiș sau Iulian Patca (recenzat pentru volumul Povara singurătății).
Poezie contemporană: secțiuni ample cu versuri semnate de autori consacrați și membri ai Ligii Scriitorilor (Radu Vida, Ovidiu Purdea Someș, Constantin Stroe, Georgeta Prodan ș.a.)
Puncte de vedere și reflecții: texte eseistice sau memorialistice despre rolul limbii române, estetica lecturii, dar și despre dimensiunea etică a poeziei (Ionuț Țene, Liviu Vișan, Aurelia Oancă).
Consemnări și cronici literare: prezentări de carte (de pildă, analiza Lilianei Moldovan asupra volumului lui Mircea Dorin Istrate sau studiul Irinei Preda despre Marius C. Nica).
Omagiu limbii române și identității naționale – un laitmotiv constant, susținut de implicarea Ligii Scriitorilor în instituirea Zilei Limbii Române (31 august).
Poezia ca experiență existențială – accent pus pe poezie trăită, nu doar scrisă, în spiritul unei estetici blagian-existențiale (Ionuț Țene).
Tradiție și modernitate – poezia contemporană se revendică din ethosul rural și religios (Vasile Dan Marchiș, Mircea Dorin Istrate), dar adoptă și sensibilități moderne/postmoderne.
Dimensiunea patriotică și morală – articole și poeme evocă lupta pentru adevăr, dreptate și libertate (Aurelia Oancă, Mihaela CD).
Revista funcționează ca tribună a Ligii Scriitorilor, oferind vizibilitate membrilor din întreaga țară și diaspora. Este un spațiu de dialog critic, unde se discută atât creația literară actuală, cât și valorile identitare. Publică poezie, proză, eseu, memorialistică, critică și cronică literară, devenind astfel un reper pentru literatura română contemporană de expresie tradiționalistă și identitară. Continuă tradiția revistelor literare de rezistență culturală prin limbă și literatură.
„Agora Literară” nr. 51 confirmă linia revistei: aceea de a împleti creația literară cu reflecția identitară și patriotică, promovând un canon cultural al valorilor românești. Publicația se prezintă ca un laborator literar și critic al Ligii Scriitorilor, unde poezia, analiza critică și memorialistica converg spre reafirmarea demnității limbii și literaturii române în context globalizant.
