Gala Laureaţilor UZPR 2017 a fost realizată în studiourile Televiziunii publice în coproducţie TVR 3 – UZPR. Competiţia jurnalistică a avut ca temă ˝Limba română, întregitoare de neam. ˝
PRESA SCRISĂ
Sorin Marius Simion (Pitești)
˝Ghid de folosire a limbii române˝
De un deceniu este corespondent în România al unei reviste suedeze. Ardelean de baştină, din judeţul Mureş, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei la ziare din vechiul Regat. Din cei peste 25 de ani de presă, trei sferturi din ei sunt legaţi indisolubil de cel mai vechi ziar în activitate din România, cotidianul „Argeşul” din Piteşti, acolo unde se ocupă nemijlocit de ediţia online. Este singurul român care a fost, o scurtă perioadă, director al unui săptămânal de limbă maghiară. Laudatio a fost susţinută de jurnalistul Octavian Andronic
Dumitru Țimerman (Satu Mare)
˝Unde sunt războinicii Luminării României?˝
Este licenţiat în presa scrisă, dar a studiat şi jurnalism de radio şi televiziune în anii facultăţii, pe care a absolvit-o sub tutela Universităţii din Bucureşti, Dumitru Ţimerman este un om meticulos şi riguros în exercitarea profesiei de ziarist, care pune un accent deosebit pe documentare şi verificarea informaţiilor. În editorialul „Unde sunt războinicii Luminării României ?!”, care a apărut anul trecut în ziarul „Gazeta de nord vest”, a realizat o analiză succintă, inspirată din realităţile româneşti democratice, pentru a scoate în evidenţă anumite stări dramatice pe care le trăiesc românii rămaşi acasă, fie ei politicieni de bună credinţă, oameni de afaceri autohtoni sau alegători. Laudatio a fost susţinută de jurnalistul Dan Constantin.
Nagy Attila (Brașov)
˝Meditațiile unui secui˝
Titular al rubricii ”Meditațiile unui secui” din revista ”Certitudinea”. Eseist și teolog secui din județul Covasna, și-a schimbat modul de
gândire și optica religioasă descoperind scrierile lui Constantin Noica și Nicolae Steinhardt. Nici un românism nu este mai credibil decât acela susținut de un reprezentant al ”taberei adverse”. Românismul lui Nagy Attila nu este, paradoxal, un argument împotriva propriei identități ci, spre lauda lui, un demers spre împăcarea celor artificial învrăjbiți. Deși nu vorbește bine limba română, căci a descoperit-o târziu, Nagy Attila știe că limba română este întregitoare de neam. Laudatio a fost susţinută de jurnalistul Miron Manega.
Mihai Buznea (Bacău)
˝Lepădarea de sine˝
Pentru jurnaliști, dar în primul rând pentru cei de cursă lungă, două sunt condițiile definitorii: momentul debutului în gazetărie și cel al retragerii. Din acest punct de vedere, Mihai Buznea poate fi considerat un performer: peste 60 de ani consacrați acestei profesii. În postura sa, de slujitor al condeiului pentru interesul public, a avut în vedere cele două condiții definitorii ale gazetăriei: adevărul și obiectivitatea.
Despre performanțele sale gazetărești ce s-ar putea spune? Cea mai relevantă ar fi longevitatea. Apoi, cele două momente cruciale pe care le-a trăit în aceeași zi, la un interval de numai două ore, pe 22 decembrie 1989 când a fost numit redactor șef de un reprezentant al încă puterii comuniste și apoi alegerea sa, de către colegi, în funcția de redactor șef al noului înființat cotidian ”Deșteptarea”, imediat după fuga dictatorului. O asemenea derulare de evenimente este rară, dacă nu unică în istoria presei noastre. Laudatio a fost susţinută de jurnalistul Cornel Cepariu.
Teodora Marin
