Legenda neamului românesc!
Despre acest Om s-a scris, s-a filmat şi s-a vorbit atât de mult, că la un moment dat ţi se creează impresia că nu mai ai ce spune despre dânsul. El a devenit atât de popular, încât lipsa lui chiar şi de scurtă durată pe ecranul televizorului, la radio, în presă şi în genere în viaţa publică începe a deranja societatea, ca să se întrebe dacă nu s-o fi întâmplat ceva cu Domnia Sa. Pentru preşedinţi de ţară, de parlament, pentru şefi de guverne, pentru senatori şi deputaţi, scriitori consacraţi, artişti şi savanţi cu renume, ca să nu mai vorbesc de omul simplu de la ţară sau de la oraş, este o mare onoare ca să se întâlnească, să-i strângă mâna şi să facă un schimb de vorbe cu dumnealui. Măria sa însă nu se consideră mai presus de cineva, ci, ca un muritor de rând, găseşte timp ca să se întâlnească cu cel care-şi doreşte acest lucru. Domnia Sa este nerefuzabil pentru orice post de televiziune, de radio, revistă sau ziar, cu ziarişti în parte. Şi face acest lucru de zeci de ani cu căldură şi bunăvoinţă. E de ajuns să-l întâlneşti chiar şi pentru prima dată, ca să-ţi dai seama, că vorbeşti cu dânsul de la egal la egal, de parcă vă cunoaşteţi de când lumea.
Şi acest Om nu este altul decât faimosul Nicolae Botgros, Artist al Poporului, cavaler al Ordinului Republicii, al Ordinului „Serviciul credincios” în grad de comandor și al Ordinului „Meritul Cultural” in grad de Mare Ofițer, prietenul fidel al tuturor românilor, al fiecărui spectator. Unde şi când s-a născut Nicolae Botgros, unde şi când a învăţat; când, unde şi cum dirijează şi cântă dumnealui, ştie o lume întreagă, dar dacă eşti curios şi ai vrea să cunoşti şi alte date biografice sau momente din viaţa lui cititorul le poate afla din cartea 
„Sufletul viorii. Nicolae Botgros”, recentă apărută la editura Pontos din Chișinău. Grație muncii sisifice a distinsei ziariste și interprete de muzică populară, Veta Ghimpu Munteanu, care a selectat cu migală numeroasele materiale publicate în media de masă pe parcursul activității muzicale de aproape o jumătate de veac a maestrului Nicolae Botgros a și văzut lumina zilei impunătorul volum „Sufletul viorii. Nicolae Botgros”. În prefața cărții „Nicolae Botgros și lăutărismul adevărat”, academicianul Mihai Cimpoi ține să menționeze, că „Pe lângă meritul capital că este un profesionist desăvârșit, Nicolae Botgros – cel puțin – altele două care ni se par, de asemenea, esențiale:este un continuator al unei tradiții ce ne-a ținut ca ființă, dacă nu făuritoare de istorie, măcar ca una ce a rezistat în istorie; îi aparține calitatea de a forma cea mai bună orchestră de muzică populară din întreg spațiul românesc – lucru, să recunoaștem, greu de făcut într-un cadru geografic, unde a cânta cu voce sau la un instrument, e o vocație și o binecuvântare dumnezeiască pentru mulți.”
Despre Orchestră de muzică populară „Lăutarii” astăzi se vorbeşte ca despre ceva ieşit din comun, ca despre un fenomen, o legendă vie a timpurilor noastre. Fără doar şi poate, că toate acestea în mare parte i se datoresc distinsului Om de cultură, inegalabilului Nicolae Botgros. Un talent înnăscut, moştenit prin seva părinţilor, cu alte cuvinte, transmis ereditar. Nicolae Botgros a înţeles acest lucru de mic copil, când l-a văzut pe tatăl său, Dumitru, cântând la vioară şi muncind ca un plugar adevărat pentru a-şi menţine măiestria. Putem afirma cu toată certitudinea, că Nicolae a moştenit şi dragostea de muncă de la tatăl Dumitru Botgros, cunoscut lăutar din sudul Basarabiei. Personalități notorii ale neamului românesc, ca : Grigore Vieru, Maria Bieșu, Vladimir Curbet, Simion Ghimpu, Andrei Vartic, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu, Gheorghe Zamfir, Mihai Munteanu, Ștefan Petrache, Vasile Iovu, Gheorghe Mustea, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Constantin Rusnac, Aurelian Dănilă, Tudor Chiriac și mulți alții l-au elogiat pe Nicolae Botgros cu cele mai duioase cuvinte în articolele și expunerile lor publicate în diverse articole de publicistică. S-au întrecut în apelative, metafore și epitete și ziariștii Victor Ladaniuc, Nicolae Roibu, Veta Ghimpu Munteanu, Serafim Belicov, Elena Tamazlâcaru, Anatol Caciuc, Vlad Olărescu, Gheorghe Bologan, Rodica Iuncu, Gheorghe Ciocoi, Rodica Mahu, Tatiana Corai, Tudor Colac, Aneta Grosu, Andrei Vizitu, Constantin Mardare, Victor Lavric, Liliana Popușoi, Ecaterina Deleu, Nina Bolboceanu, Veronica Ghimpu, Tatiana Slivca, Violeta Gorgos, Dinu Mihail, Nicolae Gh.Rusu și mulți, mulți alții, prin eseurile și interviurile lor dedicate marelui maestru Nicolae Botgros.
În medalionul său Triptic, academicianul Nicolae Dabija atenționează cititorul, că „…Botgros nu e o poreclă care caracterizează un defect omenesc, ci o pasăre, care, atunci când cade zăpada, nu pleacă în țările calde, ci rămâne în pădurile noastre, ca să ne aline și pe timp de iarnă cu cântecele ei fără pereche.
Parcă aceasta ar fi trimitere și la destinul lui Nicolae Botgros, care, deși, a fost invitat cu tot ansamblu la curți împărătești, a rămas cu noi, ca să ne îmbărbăteze, ca să ne facă să ne simțim oameni aici, în casa noastră, unde cântecul popular este tot mai nedreptățit și cântat mai mult prin tindă sau pe după casă.”
La o întâlnire convenită special la Palatul Național „Nicolae Sulac”, bunul meu prieten și mare artist Nicolae Botgros mi-a dăruit fundamentala carte „Sufletul viorii. Nicolae Botgros”, ca, revenind acasă să o răsfoiesc și să o citesc cu nerăbdare. Este puțin să spun că este o carte, mai degrabă aș zice că e o enciclopedie neterminată despre viața și activitatea legendei muzicii românești .Nicolae Botgros. Ziarista, Veta Ghimpu Munteanu, care a muncit cu sârg prin arhivele bibliotecilor, televiziunii și radioului pentru a găsi și selecta numeroasele articole și interviuri despre eroul volumului a îmbogățit lucrarea sa editorială și cu foarte multe fotografii color ce l-au surprins pe artist atât în viața de toate zilele cât și cea concertistică.
Ca o pâine puhavă de casă este apariția cărții „Sufletul viorii. Nicolae Botgros”, care va fi binevenită nu numai pentru lumea muzicală, dar și pentru toți fanii lui Nicolae Botgros, cu alte cuvinte, pentru toți românii de pretutindeni.
Ion Cuzuioc,
scriitor și publicist
