În vara lui 2025, pentru prima dată în lume, obezitatea a depășit subponderalitatea, cea mai răspândită formă de malnutriție în rândul copiilor și adolescenților din întreaga lume. Aproape 188 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, sau unul din zece copii la nivel mondial, sunt afectați de această tulburare, care îi expune la boli cronice precum diabetul de tip 2, patologii cardiovasculare și anumite tipuri de cancer: „Când vorbim despre malnutriție, nu vorbim doar despre copiii subponderali”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell.
Creșterea bruscă a obezității infantile în ultimele două decenii are implicații serioase pentru sănătatea și dezvoltarea copiilor: „Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol critic în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a copiilor”, a avertizat Russell. Aceste noi tendințe sunt ilustrate într-un raport, publicat pe 17 septembrie 2025, de agenția ONU pentru copii – UNICEF, care se bazează pe date din peste 190 de țări ale lumii.
Din anul 2000, proporția copiilor și adolescenților subponderali a scăzut de la 13 la 9,2%. În același timp, obezitatea s-a triplat, de la 3% la 9,4%. Peste tot în lume – cu excepția Africii Subsahariane și a Asiei de Sud – ratele obezității le depășesc acum pe cele ale subponderalității.
În insulele din Pacific, tranziția alimentară este brutală: dietele tradiționale fac loc produselor importate, bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Țările bogate nu sunt cruțate: 27% dintre copiii din Chile, câte 21% din Statele Unite și Emiratele Arabe Unite sunt în această situație.
În total, unul din cinci copii și adolescenți este supraponderal – 391 de milioane – dintre care aproape jumătate sunt obezi. Aceasta este o tendință puternică, la propriu și la figurat, care pregătește o povară pentru domeniul sănătății în deceniile următoare. UNICEF pune sub semnul întrebării omniprezența alimentelor ultraprocesate și a fast-food-ului, promovate de marketingul agresiv al firmelor în cauză: băuturile dulci, gustările și fast-food-urile invadează ecranele și modelează pofta de mâncare.
Într-un sondaj efectuat pe 64.000 de tineri din 170 de țări, 75% au spus că au văzut astfel de anunțuri în săptămâna precedentă, iar 60% au recunoscut că anunțurile de publicitate i-au făcut să vrea să consume aceste produse. Chiar și în zonele de război, 68% dintre adolescenți raportează că sunt expuși la aceste mesaje.
Pe lângă această derivă nutrițională, există o factură economică amețitoare: până în 2035, costul global al supraponderalității și obezității ar putea depăși 4.000 de miliarde de dolari pe an. În Peru, aceste probleme de sănătate ar putea consuma peste 210 miliarde de dolari pe parcursul unei generații.
Unele guverne încep să reacționeze. Mexicul – unde 40% din caloriile zilnice ale copiilor provin din produse procesate – a interzis vânzarea acestor alimente în școlile publice, unde învață peste 34 de milioane de elevi.
UNICEF solicită mai multe astfel de inițiative, inclusiv etichetarea obligatorie, restricții asupra publicității, taxe pe produsele nesănătoase, interzicerea alimentelor nesănătoase în școli, consolidarea protecției sociale și izolarea politicilor publice de presiunile industriei: „În multe țări vedem dubla povară a malnutriției, și anume retardul de creștere și obezitatea. Acest lucru necesită intervenții țintite”, a insistat Catherine Russell. El a concluzionat: „Fiecare copil trebuie să aibă acces la alimente hrănitoare și accesibile. Avem nevoie urgentă de politici care să ajute părinții și îngrijitorii să aibă acces la alimente nutritive și sănătoase pentru copiii lor”.
