Reţelele de robotică vor afecta foarte multe joburi, tehnologia va înlocui foarte multe slujbe, dar, exact cum a făcut-o şi în trecut, va deschide oportunităţi pentru joburi complet noi”, a spus Steve Wells, project manager şi coeditor al cărţii „The Future of Business” („Viitorul afacerilor”). În perioada următoare nu vom asista la o dispariţie de joburi pe fondul avansului tehnologiei, dar, cu siguranţă, vom asista la o redirecţionare către ocupaţii din ce în ce mai creative.
În cartea sa, „The Singularity is Near: When Humans Transcend Biology” (”Singularitatea este aproape: când oamenii transcend biologia”), futurologul Ray Kurzweil a prezis că în 2029 computerele vor fi la fel de inteligente ca oamenii, iar până în 2045 „computerele vor deveni de miliarde de ori mai puternice decât inteligenţa umană neasistată. Estimările mele nu s-au schimbat, dar consensul oamenilor de ştiinţă din domeniul inteligenţei artificiale s-a modificat pentru a se apropia de predicţiile mele”.
Bill Hibbard, „computer scientist” la University of Wisconsin-Madison (SUA), nu este la fel de îndrăzneţ în predicţiile sale, dar este încrezător că inteligenţa artificială o va egala pe cea umană în cursul secolului al XXI-lea: „Chiar şi în cazul în care cea mai pesimistă estimare a mea este adevărată, acest eveniment va avea loc în cursul vieţii oamenilor deja născuţi astăzi”. Alţi specialiști din domeniul inteligenţei artificiale sunt mai sceptici: „Nu văd niciun semn care să indice că suntem aproape de singularitate”, spune Ernest Davis, computer scientist în cadrul Universităţii New York.
Revoluţia agricolă şi cea industrială au dus la dublarea productivităţii economice la fiecare 1.000 de ani până la începutul secolului al XX-lea şi, respectiv, la fiecare 15 ani, din ultimele decenii ale secolului al XX-lea, explică Robin Hanson, economist la George Mason University, din Virginia (SUA). Hanson afirmă că „atunci când maşinăriile vor deveni la fel de inteligente ca oamenii, economia se va dubla în fiecare săptămână sau lună. Această accelerare a productivităţii ar fi posibilă deoarece principalii actori din economie – oamenii – ar putea fi copiaţi cu costul reproducerii unui software inteligent pe un alt computer”. Creşterea rapidă a productivităţii ar putea fi un lucru negativ, avertizează cercetătorul: ”În primul rând, roboţii ar putea supravieţui multor scenarii apocaliptice care au potenţialul să elimine omenirea. O societate sau o economie compusă în mare parte din roboţi nu se va teme de distrugerea Naturii aşa cum ar trebui noi să ne temem azi de distrugerea Naturii”.
Alţi cercetători se tem că ne îndreptăm spre un viitor în care oamenii nu vor mai fi luaţi în consideraţie. De exemplu, „autovehiculele care se conduc singure ar putea duce la o reducere considerabilă a numărului de accidente, dar ar transforma totodată milioane de şoferi de camioane în şomeri”, spune Bill Hibbard.
Oamenii au renunţat deja la multe sarcini inteligente, cum ar fi capacitatea de a scrie, naviga, de a memora fapte şi de a face calcule, explică, la rândul său, Joan Slonczewski, microbiolog la Kenyon College (Ohio, SUA): „De când Gutenberg a inventat tiparul, oamenii au redefinit în mod constant inteligenţa şi au transferat aceste sarcini către maşinării. Acum, chiar şi sarcinile ce formează nucleul Umanităţii, cum ar fi îngrijirea bătrânilor şi a bolnavilor, sunt externalizate către roboţi empatici. Întrebarea este – am putea să evoluăm astfel încât să nu mai existăm, devenind treptat înlocuiţi de maşini? Cred că e o întrebare fără răspuns încă”. Cercetătoarea mai crede că viitorul omenirii s-ar putea asemăna cu cel al mitocondriilor, „uzinele energetice” din celulele noastre: „Cândva, mitocondriile erau organisme independente, însă la un moment dat o celulă ancestrală a cuprins aceste bacterii primitive, iar de-a lungul istoriei evoluţioniste, mitocondriile au permis celulelor să preia treptate toate funcţiile pe care le aveau, limitându-se doar la producerea de energie. Devenim azi, la fel ca mitocondriile. Noi oferim energia – noi pornim aceste maşinării. Dar, treptat, ele îndeplinesc toate celelalte sarcini”, a concluzionat Slonczewski.
La rândul lor, roboticienii japonezi au explicat triumful final al roboţilor în fața oamenilor în urma dezvoltărilor tehnologice, care au început să şteargă limitele dintre om şi maşină. Printre cercetătorii care dau detalii se numără şi japonezul Hiroshi Ishiguro, profesor al Universităţii din Osaka. Acesta anunţă un viitor nu tocmai îndepărtat în care aparate inteligente, dotate cu conştiinţă de sine vor deveni tot mai utile în jurul casei, se vor purta ca oamenii şi chiar ar putea ajunge prietenii acestora: „Nu ştiu când vom trăi într-o lume asemenea celei din Blade Runner, dar cred că se va întâmpla aceasta. În fiecare an dezvoltăm noi tehnologii, de exemplu formulările legate de învăţarea profundă au îmbunătăţit performanţele ce privesc recunoaşterea tiparelor”, a explicat profesorul japonez, care a arătat că în prezent cercetările se concentrează asupra ”intenţiilor şi a dorinţei, două elemente a căror integrare în funcționarea viitorilor roboți, îi va apropia de om”.
Roboţii sunt deja folosiţi la scară largă în Japonia, de la pregătirea tăiţeilor în restaurante, până la asistenţa pacienţilor în psihoterapie. Prezentat drept primul robot din lume de tip „cyborg”, Hal (hybrid assistive limb), dezvoltat de Universitatea Tsukuba în colaborare cu compania japoneză Cyberdyne, ajută persoanele imobilizate în scaune cu rotile să meargă din nou folosint senzori conectaţi la unitatea de control a sistemului. Savanţii consideră că roboţii vor fi în stare într-o zi apropiată să îndeplinească muncile de rutină din jurul casei, cum ar fi dusul gunoiului sau pregătirea unei felii perfecte de pâine prăjită.
Hiroshi Ishiguro, desemnat în 2007 printre primele 100 genii în viaţă, în urma unui demers al companiei de consultanţă Synectics, este cunoscut şi pentru că a realizat o copie electronică a propriei persoane folosind piese complicate, circuite electronice, piele din silicon şi propriul său păr. De multe ori îşi trimite dublura în călătorii de afaceri. Ishiguro insistă că nu este nici un pericol iminent în procesul prin care o maşină devine conştientă de sine sau depăşeşte inteligenţa umană: ”Riscul poate fi ţinut sub control… Ideea mea de bază e că nu există diferenţe între oameni şi roboţi. Țelul ultim este acela de a aduce roboţi în societate în calitate de însoţitori ai omului. Este posibil ca roboţii să ajungă prietenii noştri”.
Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca sistemul de învăţământ să se schimbe și să se adapteze la nevoile pieţei.
Unii specialiști sunt de părere că orice idee de afaceri care a avut succes în secolul al XX-lea este sortită eșecului în secolul nostru, al XXI-lea, iar 70-80% din locurile de muncă vor dispărea în următorii 20 de ani; vor fi multe noi locuri de muncă, dar nu este clar dacă vor exista suficienți specialiști într-un timp atât de scurt. Dar, nici aici nu este o problemă – roboții vor înlocui cvasitotalitatea activităților umane… Creşterea automatizării a avut până acum un impact neglijabil asupra numărului de locuri de muncă la scară mondială, a spus ex-economistul şef al Băncii Mondiale, Pinelopi Koujianou Goldberg, în pofida predicţiilor sumbre referitoare la înlocuirea oamenilor cu maşini. Chiar dacă economiile avansate au pierdut locuri de muncă în sectorul industrial, în ultimele două decenii, expansiunea aceluiaşi sector în economiile din Estul Asiei a compensat numărul locurilor de muncă pierdute în economiile avansate, arată un raport al Băncii Mondiale. „Teama că roboţii au eliminat locuri de muncă nu este sprijinită de dovezi, până acum”, a declarat Pinelopi Koujianou Goldberg. Studiile despre inteligența artificială prognozează că automatizarea va distruge mai multe locuri de muncă decât se vor crea.
Chiar dacă progresele tehnologice în domeniul automatizării permit roboţilor să preia mii de sarcini de rutină şi să elimine multe joburi cu calificare redusă din economiile avansate şi ţările în curs de dezvoltare, ele creează și oportunităţi pentru locuri de muncă diferite, mai productive şi mai creative: „Aceasta este cea de-a patra revoluţie industrială, au mai fost trei şi am reuşit să supravieţuim astfel încât nu se pune problema ca maşinile să elimine complet oamenii. În cele din urmă ne vom adapta”, a mai spus Pinelopi Koujianou Goldberg.
Studiul Boston University și MIT
Un studiu din anul 2017 al Boston University şi Massachusettes Institute of Technology (MIT), din Cambridge, Massachusetts (SUA) estimează că între 1990 şi 2007 fiecare robot industrial a înlocuit cinci muncitori umani. Un studiu german, referitor la perioada 1994-2014 a plasat cifra înlocuirii la doi muncitori, însă a remarcat că sindicatele ar fi limitat pierderile de locuri de muncă, iar salariile muncitorilor cu calificări medii au rămas scăzute. Peste tot în lume, automatizarea a afectat salariile, pe măsură ce roboţii industriali au devenit mai mici şi mai accesibili. În câteva decenii de acum încolo, roboții și computerele ar putea depăși în eficiență creierul uma, marcat de milioanele de ani de evoluție care au generat percepția și inteligența noastră actuale.
Un robot la 90 de angajați în industrie
La fiecare 90 de angajați în industrie funcționează cel puțin un robot, la nivel mondial (https://cursdeguvernare.ro/raport-bloomberg-800-de-milioane-de-joburi-vor-fi-inlocuite-de-roboti-care-sunt-cele-mai-afectate-domenii.html). Singapore continuă să fie cea mai competitivă și automatizată economie a lumii, cu un robot la fiecare 10 angajați în industrie, potrivit datelor Federației Internaționale de Robotică. Pentru comparație, în industria românească funcționează un robot abia la 670 de angajați, de 8 ori mai puțin decât media UE.
Densitatea roboților în industrie a bătut un nou record mondial, cu 113 roboți la 10.000 de salariați în anul 2019, față de 99 de roboți tot la 10.000 de salariați în anul 2018, ne arată Federația Internațională de Robotică, care a publicat aceste date statistice oficiale pe 27 ianuarie 2021. În topul economiilor cele mai robotizate se află Singapore, Coreea de Sud, Japonia, Germania, Suedia, Danemarca, Hong Kong, China Taipei, SUA, Belgia și Luxemburg (ambele pe locul 10). Remarcabil este că 47% dintre roboții industriali operaționali la nivel global sunt produși în Japonia, unde roboții asamblează alți roboți. 38% dintre roboții industriali care funcționează în UE îi regăsim în fabricile germane, Germania fiind cea mai robotizată economie a Uniunii Europene, cu 346 de roboți la 10.000 de angajați în industrie.
În industriile robotizate numărul angajaților a crescut odată cu numărul de roboți introduși în lanțul de producție: noile tehnologii vin cu Oameni noi, educați să creeze și să interacționeze cu roboții și instrumentele digitale inteligente. Adaptarea la noile meserii este obligatorie pentru generațiile actuale, iar anticiparea tendințelor este obligatorie pentru decidenții publici și privați. Tehnologia este astăzi adevăratul diferențiator de eficiență economică și socială, fie ea școlară, corporativă, instituțională, regională sau națională. Pandemia a întărit această realitate…
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com
