Ziua: 23 septembrie 2024

UNESCO și SUA au semnat un acord privind finanțarea unui proiect amplu pentru siguranța jurnaliștilor și libertatea de exprimare. Proiectul va fi realizat la nivel global, cu accent pe patru regiuni; Africa, statele arabe, America Latină și Caraibe și Europa de Est și cel puțin zece țări țintă.

Prevenirea, protecția și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva jurnaliștilor
Protecția și promovarea societăților pașnice presupune ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea vitală cu independență, libertate, fără teamă. Libertatea presei și consolidarea democrației sunt strâns legate. „Lucrând pentru creșterea siguranței jurnaliștilor, consolidarea politicilor redacțiilor și angajarea părților interesate în susținerea libertății de exprimare, programul Protecting Journalists to Protect Democracy își propune să promoveze libertatea presei, consolidând astfel procesele democratice”, afirmă ES Courtney O’Donnell, Ambasador, Delegat permanent al Statelor Unite ale Americii la UNESCO.
O atenție specială în caderul proiectului va fi acordată țărilor afectate de crize, pentru a se consolida cadrele normative și inițiativele programului bazate pe prevenirea, protecția și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva jurnaliștilor în conformitate cu Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității. Acest lucru se va realiza prin angajarea părților interesate – jurnalişti, organe de aplicare a legii, judecători și alți actori judiciary – pentru a…

Citește mai mult

Când vine vorba de utilizarea inteligenței artificiale generative (AI) de către jurnaliști, editorii au atât responsabilități, cât și drepturi. Deja multe organizații jurnalistice au adoptat astfel de coduri de practică. Organizația Reporteri fără frontiere a constatat că majoritatea codurilor se concentrează pe o combinație de supraveghere umană a conținutului publicat, transparență în ceea ce privește conținutul sintetic publicat,
limite impuse utilizării AI generativă de către jurnalişti, necesitatea de a proteja intimitatea, responsabilitatea umană pentru orice conținut publicat și riscul de părtinire încorporat în instrumentele AI generative. Editorii încearcă, de asemenea, să descopere ce conținut este util și cum să-și adapteze conținutul la noile solicitări și la o lume în care sunt necesare date bazate pe informații care au fost verificate și informații verificate actualizate.
De exemplu, acordul Axel Springer cu OpenAI nu se referă doar la vânzarea drepturilor de utilizare a arhivei Axel Springer; va solicita lui Axel Springer să furnizeze rezumate, bazate pe conținutul publicațiilor sale, ca răspuns la solicitările ChatGPT.
Dar, în timp ce organizațiile de jurnalism adoptă AI generativă ca parte a practicii redacțiilor și sunt conștiente de considerațiile etice și obligațiile față de public, ele sunt, de asemenea, precaute față de impactul economic al marilor companii, care profită…

Citește mai mult

Diferența de remunerare între femei și bărbați se apropie la nivel global de 20%, arată datele raportului global ILO 2023, jurnalistele fiind în mod constant plătite mai puțin decât colegii lor. Pentru a marca Ziua Mondială a Egalității de Salarizare, 18 septembrie, Federația Internațională a Jurnaliştilor (IFJ) și Institutul pentru Diversitate Media solicită guvernelor să pună în aplicare o legislație care să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați în jurnalism și ca industria mass-media să adopte politici concrete pentru eradicarea discriminării salariale.
În ciuda faptului că reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă din jurnalism, femeile sunt în mod constant plătite mai puțin decât bărbații. Această inegalitate subminează nu numai drepturile femeilor în forța de muncă, ci și credibilitatea și standardele etice ale profesiei în general.
Potrivit ifj.org, o multitudine de studii, inclusiv rapoarte de la organele de supraveghere din industrie, organizații de muncă și instituții academice, dezvăluie că diferența de remunerare între femei și bărbați în jurnalism se întinde pe toate continentele, organizațiile media și ritmurile.
În Brazilia, femeile jurnaliste angajate în baza unui contract de muncă câștigă în medie cu 5,7% mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă – în cazul redactorilor-șefi, de exemplu, femeile câștigă cu…

Citește mai mult

Un titlu derutant-incomplet, mă grăbesc să înlocuiesc punctele de suspensie cu ceva lămuritor. Prima propunere: „Eminescu este, pentru mine, un coautor de primă mărime al limbii române”, iar afirmaţia, neobişnuită poate la prima vedere, apare la pagina 11 a cărţii Limba română, între infern şi paradis, a profesorului Solomon Marcus (Editura Spandugino, 2014). Care adăuga: Eminescu „are merite speciale în configurarea părţii de paradis a limbii”. Profesorul Marcus ştia totdeauna ce spune, de aceea, chiar dacă pare autobiografică, reţin aserţiunea marcusiană, întărită de altfel de numeroase alte nume mari ale…

Citește mai mult