Fundația Cosman a avut plăcerea de a organiza, în data de 16 ianuarie 2025, vernisajul expoziției „Portret de colecționar: Ilie Călian”, un eveniment de excepție care a scos într-un prim-plan emoționant pasiunea pentru artă și dedicarea unui jurnalist emblematic al Clujului. Expoziția poate fi vizitată între 16 ianuarie și 16 martie 2025, joia și sâmbăta, în intervalul orar 14:00-18:00, la sediul fundației din Str. Andrei Mureșanu nr. 11, Cluj-Napoca.
O viață dedicată culturii
Născut în București, pe 9 decembrie 1942, Ilie Călian a avut un parcurs profesional remarcabil, marcând profund atât lumea jurnalismului, cât și cea artistică. Ilie Călian, absolvent al Liceului „George Barițiu” (promoția 1960) și al Facultății de Filologie UBB (promoția 1965, specializarea Limba și literatura română), a avut o carieră jurnalistică remarcabilă, desfășurată pe parcursul a 51 de ani. În 1962, devine corector la cotidianul Făclia, iar în 1965 își face debutul editorial în revista Tribuna cu articole precum Trecem pe străzi (25 martie) și Strada (8 iulie). În același an, este angajat ca redactor la Făclia, colaborând cu nume importante ale presei clujene.
Ilie Călian este cunoscut pentru abordarea tuturor genurilor jurnalistice – anchete, reportaje, interviuri, editoriale, eseuri și cronici. Cronica ocupă un loc central în activitatea sa, fiind dedicată artelor plastice, teatrului, muzicii și literaturii. Sub pseudonime precum C. Iliescu sau Dan Alidan, a publicat lucrări ce reflectă un stil analitic și o înțelegere profundă a fenomenelor culturale.
În anul 1979, Călian publică 33 de cronici de artă plastică, din care 9 dedicate Asociației Artiștilor Plastici Amatori. Abordează teme și personalități precum sculptorii Ioan Mitrea, Adonis Papadopoulos și Kos Andras, tapiseria Ravecăi Brânzaș, dar și expoziția Oaspeți americani despre Româniade la Muzeul de Artă, incluzând interviuri cu Frank Ursino și Margia Kramer. În 1985, semnează 24 de articole, din care 6 pentru amatori, explorând lucrările lui Teodor Harșia, Ion Sbârciu, Constantin Lucaci și alții. Tot atunci, publică articolul Afișul japonez contemporan, dedicat unei expoziții la Muzeul de Artă.
Ilie Călian a fost un membru fondator al CE Napoca SRL și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), deținând funcții precum redactor-șef al Făclia (din 1990) și vicepreședinte al UZPR. În 2010, a fost onorat cu titlul de „Senior al Cetății”. Activitatea sa reflectă o pasiune continuă pentru promovarea culturii și jurnalismului de calitate, contribuind la crearea unui peisaj cultural dinamic și divers în Cluj-Napoca, cu o rețea extinsă de galerii de artă, de la 10 în anii săi de debut la 29 în prezent.
Expoziția: o incursiune în lumea unui colecționar
Colecția lui Ilie Călian, formată în decursul anilor prin relații personale cu artiști locali și naționali, este mai mult decât un simplu ansamblu de tablouri – este o oglindă a pasiunii sale pentru artă și a spiritului unei epoci tumultuoase. Printre artiștii reprezentați în expoziție se numără Gheorghe Apostu, Mihai Barbu, Bardócz Lajos, Mircea Bălău, Bene Jozsef, Dan Bimbea, Teodor Botiș, Laurențiu Buda, Sorin Câmpan, Gabriel Cerchez, Emil Chendea, Florin Creangă, Octavian Cosman, Fest László, Gavril Gavrilaș, Eugen Gâscă, Vasile Gheorghiță, Alfred Grib, Romulus Ladea, Florin Maxa, Mohy Sándor, Eugen Patachi, Carol Pleșa, Flaviu Popa, Cornel Popovici, Vasile Pop, Ioan Sbârciu, Paul Sima, Szabó Ferenc, Virgil Tomuleț, Mircea Vremir, Zoltan Katy.
Discursurile emoționante de la vernisaj
Doamna Doina Cosman, gazda evenimentului, a deschis vernisajul subliniind conexiunea personală dintre familia sa și cea a lui Ilie Călian: „Astăzi ne întrunim pentru a celebra prietenia. Ilie a fost primul cumpărător al soțului meu, Octavian Cosman, achiziționându-i lucrarea de licență. Prin această expoziție, ne simțim aproape de el și de gusturile sale rafinate”.
Demostene Șofron a continuat printr-o prezentare profundă a personalității lui Ilie Călian ca jurnalist, critic de artă și colecționar:
„Ilie Călian i-a protejat pe artiști prin scris, aprecierile formulate evidențiind valori de necontestat ale artei vizuale clujene în special, naționale și internaționale în general. S-a apropiat de artiști nu numai cu înțelegere și respect, ci și cu admirație. Implicarea a fost totală, ea generând în cei 51 de ani de carieră jurnalistică aproape 600 de articole de specialitate, majoritatea în cotidianul Făclia, dar și în publicații precum Tribuna și Steaua. Multe dintre ele au făcut obiectul unor selecții în albume de specialitate (Romulus Ladea, Teodor Botiș, ca să dau doar două exemple din multele existente). Cu Portret de colecționar: Ilie Călian, pătrundem în universul clujean al școlii de arte vizuale, univers fascinant prin nume și lucrări, având de-a face de la bun început cu linia genealogică a artiștilor vizuali de mare notorietate națională și internațională. A devenit colecționar dintr-o vocație naturală, ce are la bază lecturi temeinice în domeniu, vizite în ateliere, expoziții, prezențe active la viața artistică, scris nu în ultimul rând. Cronicile sale poartă amprenta cunoscătorului, a specialistului care nu se înșală și nu înșală pe nimeni cu aprecierile făcute, din respect pentru artist, artă, public și cititori. Sinceritatea și onestitatea demersului critic – rigurozitatea analizelor sale – este proverbială: certifică autenticitatea și originalitatea gestului plastic. Este un dialog permanent, coerent și cursiv al lui Ilie Călian, cu lectura cărților de specialitate citite, cu uneltele artiștilor. Și Ilie Călian mai certifică un lucru prin scrisul său: un colecționar este o binefacere pentru artist, pentru artă, pentru societate”.
Domnul Negoiță Lăptoiu a adăugat: „Ce este aici, în această ambianță, este ceva ce ne marchează. Ilie Călian a fost timp de 50 de ani martorul istoriei, cel care, prin scrisul său, a înțesut conștiințe și a făcut ca esența artei să ajungă la sufletul oamenilor”.
Citate emblematice ale lui Ilie Călian despre artă
Ilie Călian a surprins cu o sensibilitate aparte esența operelor artiștilor pe care i-a prețuit de-a lungul carierei sale. Mai jos se regăsește o selecție din aceste scrieri, fragmente pline de profunzime, selecționate cu generozitate de Demostene Șofron:
Eugen Patachi:
„O pictură tradițională, în esență, pe linia marilor noștri coloriști îndrăgostiți de naturile statice cu fructe și flori, de mare (…) Pictorul nu este lipsit de rafinament cromatic, compunând cu două sau trei culori (exclusiv albul), făcând pe alocuri o savantă dispunere a nuanțelor aceleiași culori, într-o orchestrație de variații tonale care încântă ochiul” (Faclia, 24 noiembrie 1976).
Paul Sima:
„Dar adevărata noutate, sub raport nu numai tematic, ci și compozițional, o reprezintă cele două peisaje de iarnă – Poiana Novăț și Iarna pe Vaser – de o eleganță a liniei și o forță de sugerare prin contrastele de griuri deschise și brunuri, a purității ideale a iernii, care le impun printre cele mai frumoase peisaje de iarnă. Cu această expoziție echilibrată, Paul Sima se arată același și totodată nou, un pictor matur, dar tânăr, în permanentă căutare a unor noi resurse interioare.”
(Făclia, 18 februarie, 1979)
Ion Sbârciu:
„Pictura lui Ion Sbârciu a ajuns la forța nu mai puțin tânără și nu mai puțin optimistă, cu siguranța pe care o dau pătrunderea matură spre esențe și sinteza dintre exuberanță și autocontrol.”
(Făclia, 20 februarie, 1976)
Mihai Barbu:
„În expoziția sa de la Galeria Tribuna, Mihai Barbu ne oferă un adevărat festival al cailor săi, în alto- și basorelief (…) Pe un întreg perete, piesele se orânduiesc într-un inevitabil ciclu epopeic, ieșind de pe un panou de gips, alergând liberi într-o altă lucrare, participând la marea bătălie a voievodului Mihai, alergând mai departe în istorie. A spune mai mult despre caii lui Mihai Barbu este și imposibil, și inutil: trebuie văzuți.”
Teodor Botiș:
„La Teodor Botiș se regăsesc peisaje în care fondul de brunuri închise susține în prim-plan imaginea stilizată decorativ a unor copaci grațili înfloriți, ori naturi statice ale căror zone de atracție sunt aceleași griuri, uneori legate cu galbenul stins al unor fructe, ori flori care mizează pe aceeași aburoasă suavitate severă a griului. Este o muzică a discreției și sobrietății care cere apropierea privitorului de lucrare pentru descoperirea sunetului particular, amintindu-ne de anume filoane ale spiritului transilvan, care capătă vigoare și ritm în alte lucrări, în care orchestrarea petelor de culoare este mai sonoră.”
(Făclia, 11 martie, 1979)
Feszt Ladislau:
„Ladislau Feszt se adresează mai întâi ochiului și sufletului și mai puțin speculației conceptuale; el vrea să spună că lumea – lumea pe care o iubește și pe care o apără prin artă – are rigoare și armonie, frumusețe și omenie, că acești oameni sunt formele devenirii uneia și aceleiași umanități generoase și încrezătoare în Bine și Frumos.”
(Făclia, 9 iunie, 1979)
Octavian Cosman:
„Lucrările sale se impun privitorului prin apelul la soluții tehnice atrăgătoare pentru retină, prin originalitatea motivului, compoziției și savoarea coloristică, care conduc nu numai spre răsfățul privirii, ci și spre investigația intelectuală în lumea simbolurilor și alegoriilor, cu trimiteri la mituri și personaje fundamentale ale culturii, ori la categorii filosofice ale dialecticii lumii, provocând captivante deschideri ideatice.”
O moștenire culturală de neprețuit
Expoziția „Portret de colecționar: Ilie Călian”, organizată în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Cluj, reprezintă mai mult decât o simplă colecție de tablouri. Este o celebrare a spiritului unui om care și-a dedicat viața artei și culturii, lăsând în urmă o moștenire culturală de neprețuit. Prin pasiunea și implicarea sa, Ilie Călian a demonstrat că un colecționar nu este doar un iubitor de artă, ci un protector al valorilor autentice, un liant între trecut și viitor.
