„Vom fi aici până la sfârșit”. Lupta pentru a ține în viață presa din Ucraina

Totul este complet diferit atunci când este vorba despre casa ta. Zaborona este una dintre zecile de mici entități de știri care sfidează războiul și continuă relatarea, în același timp cu atacurile rusești.
Roman Stepanovici, jurnalist ucrainean care a fost premiat de Associated Press și Vice News și a transmis din Siria, Cecenia și Myanmar, precum și din Donbas, luptă acum pentru propria siguranță, pentru familie, prieteni și ține în viață site-ul independent de știri fondat în 2017. „Sunt din Donețk, care este ocupat de separatiști. Și eu, și soția mea, redactorul-șef al Zaboronei, am lucrat în locuri periculoase. Ea a fost în Irak. Dar tot ce am trăit pare să fi fost fost doar o introducere pentru ce trăim acum. Totul este complet diferit atunci când este vorba despre casa ta”, a povestit Stepanovici pentru The Guardian.
Accentul se pune acum doar pe supraviețuire. Zaborona este unul dintre zecile de mici instituții de știri care se concentrează pe jurnalismul de investigație, care a apărut în Ucraina după revoluția Maidan, din 2013. Protestele au dus în cele din urmă la răsturnarea lui Viktor Ianukovici, președintele pro-rus acuzat de corupție extinsă, intimidare politică și violențe împotriva celor care au manifestat împotriva guvernului său.
În multe privințe, societatea civilă ucraineană și inițiativele democratice au înflorit de atunci. Zaborona, care a investigat uciderea jurnalistului Pavel Sheremet, în 2016, acoperă genul de povești pe care instituțiile media tradiționale din Ucraina nu au… înclinația să le atingă. Pentru redacția de 31 de persoane, accentul se pune acum doar pe supraviețuire.
Din perioada în care a lucrat în Rusia, Stepanovici știe că Moscova are o toleranță limitată – și în scădere – față de jurnalismul care nu se conformează narațiunilor preferate de Kremlin.
Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, Rusia este acum un loc mai periculos pentru lucrătorii media decât oricând de la sfârșitul războiului rece încoace; crimele și atacurile fizice rămân adesea nepedepsite, în timp ce noile legi urmăresc să înăbușe presa și internetul liber – recenta interzicere a marilor rețele de socializare occidentale nu face decât să confirme această atitudine. Practic, represiunea direcționată spre presă a devenit aproape totală de când a fost invadată Ucraina.
Jurnaliștii cândva concurenți lucrează împreună. Guvernul SUA a trimis o scrisoare ONU în care avertizează că există „informații credibile care indică faptul că forțele ruse creează liste cu ucraineni identificați pentru a fi uciși sau trimiși în lagăre, în urma unei ocupații militare”. Echipa Zaborona este sigură că așa este. Dar deocamdată se concentrează asupra a ceea ce se poate face: înființarea unei noi redacții la Lviv, un oraș de lângă granița cu Polonia; coordonarea poveștilor, fotografiilor și înregistrărilor video de la reporterii răspândiți prin țară; strângerea de fonduri, prin nou-creata Fundație 24.02. Cu acești bani se vor cumpăra veste și căști antiglonț, echipamente medicale și telefoane prin satelit apoi se vor acoperi nevoi logistice, cum ar fi benzina și generatoarele, deoarece reporterii Zaborona sunt nevoiți să facă o trecere bruscă la a fi corespondenți de război cu normă întreagă.
Multe alte instituții de știri ucrainene fac același lucru. CEO-ul Kyiv Independent a lansat o pagină numită GoFundMe, ale cărei venituri vor merge către o listă tot mai mare de organizații de știri, cu „sprijin alocat în funcție de urgența nevoilor, apoi distribuit proporțional”.
„Înainte am fi fost concurenți, dar nu mai suntem. Dacă cineva este la locul potrivit și trebuie să scriem ceva sau să verificăm ceva, indiferent pentru cine lucrează, putem suna, pentru că lucrăm cu toții împreună”, detaliază Stepanovici.
Nu este clar ce le rezervă viitorul acestor jurnaliști, dar în redacția Zaborona mai există speranță. „Vom continua. Poate vom lupta și vom scrie în același timp. Dar vom fi aici până la sfârșit”, spune jurnalistul.