Lumea de astăzi se confruntă cu un conflict major între integrarea tehnologiilor moderne, de mare complexitate, ideologiile culturale, sociale și precaritatea moralei, eticii, religiei și chiar a spiritualității. Cercetările efectuate în esența conștiinței demonstrează că nu există nicio sciziune între știință și spiritualitate. Tot ceea ce există apare dintr-o sursă unică și infinit, creația în totalitatea ei fiind evoluție și nu cauzalitate. Pentru spiritul modern, știința este obiectivă, în timp ce experiențele non-fizice sau de natură mentală sunt supuse îndoielii și polemicilor. Mecanica cuantică a depășit paradigma newtoniană asupra realității; universul e definit ca un întreg, ca o totalitate interactivă a câmpurilor de energie infinită, care așteaptă influența intenției și a formei.
Vizionarismul lui Mihai Eminescu, de care s-a vorbit atât de mult este, de fapt, clarvedere și înțelegere superioară a lumii și Creației. Cunoașterea ezoterică, i-a permis explicarea fenomenelor social-politice ale vremii de la un nivel înalt al conștiinței.
La o analiză inforenergetică, vom constata că Eminescu a fost Fiu de Dumnezeu, cu o misiune specială în această țară, de ridicare a nivelului de conștiință al contemporanilor săi, sui-generis prin explicitarea faptelor sociale și politice, dar nu numai, dintr-o altă perspectivă, neînțeleasă la momentul anilor 1870-80 de către societatea de atunci. A-l reduce pe Eminescu la a fi numai un romantic în literatură, un jurnalist vehement înseamnă prea puțin. Această personalitate polivalentă, acest mare spirit a făcut analiza politică, economică, sociologică, deschizând drumuri, direcții care, din păcate, nu au fost urmate de o societate care nu a putut să-l înțeleagă.
Iată câteva idei care se degajă din creația sa și care l-au înscris în universalitate și care vin, astăzi, în întâmpinarea descoperirilor fizicii cuantice:
* sentimentul cosmic,
* înțelegerea și operarea cu simboluri universale,
* proiectarea în astral a existenței umane,
* ideea lumii ca vis (lumea ca proiecție holografică),
* ideea inexistenței timpului și a spațiului decât ca proiecții ale subiectivității noastre,
* cultivarea meditației și a contemplației ca mijloace de a atinge transcendentul,
* credința în magie, ca tehnică transcendentală,
* eroii, personajele sale, sunt mai mult spirite decât oameni tereștri, e o lume stranie, sublimată, cea în care ei acționează,
* citirea în zodii, în rune, în formule sacre, prin care se descifrează universul,
* întâlnim frecvent dedublarea individului ca practică ezoterică,
* ideea iubirii care singură aduce echilibrul spiritului (depășind modelul demonic/angelic),
* recunoașterea existenței unui Creator Suprem,
* teoria reîncarnării,
* voluptatea trăirii în natură,
* teorii sociale, economice și politice aproape profetice.
Mihai Eminescu și-a conștientizat condiția de spirit călăuzitor pe pământ, cu misiune temporară și cu sfârșit tragic, de sacrificiu.
Și pentru că luna decembrie a fiecărui an este o lună profund spirituală, plină de tradiție și de identificare cu spiritualitatea românească, nu putem să nu amintim și de culegătorul de folclor Eminescu. Acesta a știut adevărul conform căruia cuvântul creează realitatea ( ” La început a fost Cuvântul”), convins fiind că specificul unui popor se regăsește în spiritualitatea sa, în mitologia și tradiția sa.
Am invocat personalitatea lui Mihai Eminescu pentru a ilustra câmpul morfogenetic sub care poporul român a ființat ( câmpurile morfogenetice, concept datorat fizicianului Rupert Sheldrake, semnifică modele de organizare invizibile care acționează asemenea unor șabloane de energie pentru a stabili forme pe diferite nivele ale vieții.). Câmpurile morfogenetice se regăsesc în câmpurile energetice ale conștiinței și constituie fundamentul modelelor de gând și de imagini, prezente în invizibil, și care acționează ca un principiu organizator, manifestând o atracție magnetică.
Puterea spirituală (nota bene! prin spiritualitate nu înțelegem religie, ci ansamblul credințelor și acțiunilor referitoare la spiritul uman, tot ceea ce ține de spiritul nostru , tot ceea ce facem pentru spiritul nostru, acea bucățică de Dumnezeu la care omul poate ajunge prin intermediul sufletului ) a unei colectivități , a unei culturi este fundamentul existenței acelei colectivități. Timpul cosmic în care trăia Eminescu este timpul sufletului, iar sufletul este conștiința noastră.
Fiecare dintre noi are propriul nivel de conștiință care astăzi poate fi măsurat, prin metode științifice. Medicul psihiatru și cercetătorul spiritual american David Hawkins a elaborat o hartă a conștiinței, măsurând pe o scară de la 0 la 1000, diferite câmpuri energetice ale nivelelor de conștiință corelate cu anumite procese ale conștiinței – emoții, percepții, atitudini, credințe. Redăm această hartă a conștiinței a lui Hawkins pentru că este util să ne confruntăm , noi înșine, cu propria conștiință.
Fiecare nivel energetic are o semnificație în planul emoțional, al credințelor și comportamental.
Nivelul energiei 20 : rușinea, disprețul față d Dumnezeu,
” ” 30 : vinovăția, învinovățirea distrugerea,
” ” 50 : apatia, disperarea, pierderea speranței,
” ” 75 : durerea, pierderea, descurajarea,
” ” 100 : frica, nesiguranța, insecuritatea,
” ” 125 : dorința, dependența, patima,
” ” 150 : furia, resentimentul, răzbunarea,
” ” 175 : mândria- pe de o parte creează motivație, stimă de sine,
– pe de altă parte, creează aroganță, negație, refuz,
” ” 200 : curajul, reprezintă limita dincolo de care atingem puerea,
” ” 250 : neutralitatea, începutul încrederii în sine,
” ” 310 : bunăvoința, depășirea rezistenței interioare în fața vieții, empatia,
” ” 350 : acceptarea, angajarea în viață și în circumstanțele acesteia,
” ” 400 : rațiunea, înțelegerea și informația sunt instrumentele ei, apare
înțelepciunea,
” ” 500 : iubirea,
” ” 540 : bucuria, pe măsură ce iubirea devine tot mai necondiționată, ea se
transformă în bucurie interioară și izvorăște din fiecare moment al
existenței; acesta est nivelul vindecării, al grupurilor spirituale, al
sfinților și vindecătorilor,
” ” 600 : pacea, atingerea transcendenței ; acesta este nivelul învățătorilor
spirituali, al marilor creatori de opere de artă,
” ” 700-1000 : iluminarea care înseamnă conștiință pură, identificarea cu
Divinitatea; acesta este nivelul modelelor spirituale ale omenirii
precum Buddha, Krishna, Iisus Hristos. Aceste ființe stabilesc câm-
puri energetice de atracție, care influențează întreaga omenire.
Obstacolul principal în calea dezvoltării omului constă, astăzi, în puținătatea cunoștințelor sale cu privire la natura conștiinței.
Transmodernitatea este noua paradigmă a secolului 21, paradigma definirii fizicii cuantice, care oferă noi instrumente de cercetare a realității, de pe bazele metafizicii cuantice, în conexiune cu descoperirile fizicii cuantice.Transmodernitatea propune modelul unui univers ierarhizat, în care sacrul reprezintă legătura dintre diferitele niveluri ale realității. Spiritualitatea transmodernă consideră că există o unitate multidimensională a nivelurilor de realitate, natura acestei unități fiind de sorginte spirituală, fiecare individ fiind o proiecție , o hologramă a Creatorului. Unul dintre niveluri este transcendența, fiecare individ ca hologramă conștientă a Conștiinței Supreme nu se poate revela decât în urma unui proces de autodezvoltare și autoevaluare de sine.
Conștiința este un sistem cuantic multidimensional, flash-urile conștiinței și gândurile fiind evenimente cuantice de un nivel înalt. Matematicianul și fizicianul Sir Roger Penrose de la Universitatea din Oxford și anestezistul Stuart Hameroff de la Universitatea din Arizona au emis încă din anii `90 teoria conform căreia starea de conștiență este rezultatul vibrațiilor cuantice din microtubulii aflați în interiorul neuronilor din creier. Natura conștiinței relevă, astfel, natura existenței noastre. Mintea, prin care se exprimă raționalitatea și gândirea simbolică, este un epifenomen al conștiinței și un substrat al acesteia. Conștiința, de fapt, este esența vieții. În câmpul energetic al conștiinței, există modele, tipare, care se transformă în realitate ca apariție în lumea fenomenală atunci când condițiile sunt îndeplinite și când există intenție și voință. Creierul este un instrument de recepție a energiilor în forma gândurilor. Și, în felul acesta, ajungem la câmpurile morfogenetice cu care rezonăm.
Conștiința superioară operează cu atemporalitatea, cu sentimentul cosmic, cu altruismul , cu compasiunea și iubirea necondiționată. Iată de ce Eminescu este universal. Conștiința înaltă iluminează – de unde și asocierea sa cu Lumina. Conștiința înaltă nu cunoaște separarea, diviziunea, este inefabilă și este dincolo de minte. Conștiința înaltă o atingem prin morală, etică și tradiție.
Ne aflăm într-o lună- luna decembrie- profund încărcată de spiritualitate pentru poporul român. Este o lună patronată de un spirit înalt și de tradiții și obiceiuri spirituale specifice , care ne reamintesc de unde venim, ca popor.
Saltul cuantic de conștiință necesită din partea noastră transcenderea contextului inadecvat, viciat, prin capacitatea de conștientizare a matricei noastre divine și de accesare a Adevărului.
Să nu uităm de colecția de Legi ale Daciei, cunoscută în secolul al VI-lea al erei creștine sub numele de Leges Bellagines, emanate în numele divinității, legi morale, religioase, politice și civile, care ne-au fundamentat ca popor, să știm că pentru a nu fi uitate Legile erau cântate.
Imnele religioase antice celebrau perfecțiunea și sfințenia moravurilor vechi, o epocă de fericire și prosperitate. din veacul de aur al lui Saturn. Memoria acelei epoci fericite se păstrează, astăzi, în colindele tradiționale ale poporului român, care se cântă cu ocazia Sărbătorilor Crăciunului. Moș Crăciun ( personajul legendar divin, Saturn) vine încărcat cu bunătăți și aduce îndestulare și bucurie.
Dar, vă rog, să nu confundăm tradiția bucuriei și îndestulării aduse de Moș Crăciun cel vechi cu consumerismul delirant de acum. Nu vă lăsați copleșiți de fals!
Să celebrăm cu smerenie pe Moș Crăciun și nașterea unuia din cei mai mari iluminați ai omenirii, Iisus Hristos, calibrat la nivelul 1000 al conștiinței pure.
Rosemarie Haineș PHD
