Pe 27 august 2024, secretarul general al ONU a lansat un „SOS global” din Insulele Tonga, Oceanul Pacific, îndemnând guvernele să intensifice acțiunile climatice pentru a salva mările, deoarece noi rapoarte ale unor instituții ONU dezvăluie modul în care creșterea nivelului mării amenință aceste regiuni vulnerabile. Vorbind la o conferință de presă din capitala, Nuku’alofa, Antonio Guterres a cerut liderilor mondiali să reducă drastic emisiile globale de gaze cu efect de seră, să elimine rapid combustibilii fosili și să crească masiv investițiile în adaptarea la schimbările climatice pentru a proteja populațiile de riscurile actuale și viitoare (https://news.un.org/fr/story/2024/08/1148171): „Este o situație nebună: creșterea nivelului apelor mărilor este o criză cauzată în întregime de Umanitate. O criză care va atinge în curând proporții aproape inimaginabile, fără barca de salvare care să ne aducă înapoi în siguranță”, a avertizat el. „Dar, dacă salvăm Pacificul, ne salvăm și pe noi înșine. Lumea trebuie să acționeze și să răspundă la SOS înainte de a fi prea târziu”.
Șeful ONU a spus că nivelul mediu global al mării crește cu un ritm nemaivăzut în ultimii 3.000 de ani: „Motivul este clar: gazele cu efect de seră, generate în mare parte de arderea combustibililor fosili, impulsionează planeta noastră. Și marea literalmente absoarbe căldura”, a continuat el. Mările au absorbit mai mult de 90% din încălzirea globală în ultimele cinci decenii. Apa se extinde atunci când se încălzește, iar topirea ghețarilor și a calotelor glaciare a crescut volumul mării, determinând revărsarea oceanului.
Două documente ONU subliniază această situație: studiul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) privind starea climei în Pacificul de Sud-Vest, precum și un raport al echipei de acțiune pentru climă a ONU privind creșterea nivelului mării, „demonstrează că schimbările oceanelor se accelerează, cu efecte devastatoare”. Împreună, cele două organisme subliniază modul în care temperaturile lunare ale mării continuă să bată recorduri. În același timp, valurile de căldură marine au devenit mai intense și de durată mai lungă, dublându-se ca frecvență începând din 1980, în timp ce creșterea nivelului mării amplifică frecvența și severitatea valurilor de furtună și a inundațiilor de coastă.
„Rapoartele de astăzi confirmă că nivelul relativ al mării în Pacificul de Sud-Vest a crescut chiar mai mult decât media globală – în unele locuri, cu peste dublu față de creșterea globală din ultimii 30 de ani”, a declarat secretarul general. Rapoartele explică faptul că „insulele Pacificului sunt deosebit de expuse”: altitudinea medie este de la unu până la doi metri deasupra nivelului mării, aproximativ 90% din populație trăiește la mai puțin de cinci kilometri de coastă și jumătate din întreaga infrastructură se află la 500 de metri de mare. „Fără reduceri drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră, insulele Pacificului se pot aștepta la o creștere suplimentară a nivelului mării de cel puțin 15 cm până la jumătatea secolului și la peste 30 de zile pe an de inundații de coastă în unele locuri”, a spus el.
Rapoartele au constatat că rata medie a creșterii nivelului mării s-a dublat cu mult din anii 1990, indicând că „fenomenul se accelerează într-o manieră neobișnuită și necontrolată”. În timp ce nivelul mediu global al mării a crescut cu peste 10 cm din 1993, situația este și mai gravă în Pacific, unde în unele locuri creșterea depășește 15 cm. Studiile științifice sugerează că o creștere a temperaturii globale cu 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale ar putea duce la prăbușirea straturilor de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest, condamnând în esență „generațiile viitoare la o creștere inevitabilă a nivelului mării”.
Lumea se află în prezent pe o traiectorie către o creștere a temperaturii cu trei grade Celsius peste nivelurile preindustriale, ceea ce înseamnă că, creșterea nivelului mării are loc mult mai rapid și aceasta este un dezastru pentru Insulele Tonga și nu numai: „Creșterea nivelujlui mărilor ne va lovi pe toți, împreună cu devastarea pescuitului, a turismului și a economiei albastre”, spune secretarul general. El a amintit că aproximativ un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc în zonele de coastă, care includ „megaorașe de coastă”, precum capitala Bangladeshului Dhaka, Los Angeles în Statele Unite, Mumbai în India, Lagos în Nigeria și Shanghai în China.
Creșterea nivelului mărilor va crește frecvența inundațiilor de coastă și a altor evenimente extreme, a spus el, iar o creștere a temperaturii cu 2,5 grade Celsius ar putea crește această rată de la o dată la 100 de ani la o dată la cinci ani până la sfârșitul secolului actual. Fără noi măsuri de adaptare și protecție, pagubele economice s-ar putea ridica la trilioane de dolari, a adăugat el, îndemnând liderii mondiali să acționeze acum. Dl. Guterres a subliniat necesitatea de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C, ceea ce înseamnă „reducerea emisiilor globale cu 43% față de nivelurile din 2019 până în 2030 și cu 60% până în 2035”. El a cerut guvernelor să pună în aplicare noi planuri naționale de acțiune în domeniul climei, cunoscute sub denumirea de Contribuții Determinate la nivel Național (NDC), până în 2025, așa cum s-a promis la conferința COP28 privind schimbările climatice a ONU, din 2023, desfășurată în Dubai.
Liderii trebuie, de asemenea, să conducă lumea pe calea către o eliminare rapidă și treptată a combustibililor fosili, inclusiv încheierea noilor proiecte pe cărbune și extinderea noilor centrale de petrol și gaze, a continuat el. Acest lucru se adaugă angajamentului luat de a tripla capacitatea de energie regenerabilă, dubla eficiența energetică și de a pune capăt defrișărilor până în 2030.
Secretarul general al ONU a reiterat apelul său de lungă durată pentru ca țările G20, „cei mai mari emitenți de CO2”, să joace un rol principal în aceste eforturi. „Și lumea trebuie să crească masiv finanțarea și sprijinul pentru țările vulnerabile… Avem nevoie de o creștere a fondurilor pentru a face față creșterii mării”, a spus el, îndemnând țările „să stimuleze finanțarea inovatoare”. Țările mai bogate trebuie, de asemenea, să-și îndeplinească angajamentele, care includ dublarea finanțării pentru adaptare la cel puțin 40 de miliarde de dolari pe an până în 2025.
Abordând justiția climatică, el a subliniat, de asemenea, necesitatea unor „contribuții semnificative” la noul Fond pentru Pierderi și Daune pentru a sprijini Insulele Pacificului și alte țări vulnerabile. Același lucru este valabil și pentru inițiativele anunțate la Forumul Insulelor Pacificului, care s-a deschis pe 26 august 2024, la Tonga: „În sfârșit, trebuie să protejăm fiecare persoană de pe Pământ cu un sistem de avertizare timpurie până în 2027”, a spus el. „Acest lucru înseamnă întărirea capacităților de date ale țărilor pentru a îmbunătăți procesul decizional privind adaptarea și planificarea coastelor”.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com
