S-a spus și, cu siguranță, se va spune că adevăratul temei al triadei Patrie, Patriot și Patriotism, pe care a enunțat-o Aaron Florian îl avem în patriotismul local, adică în dragostea și respectul pentru meleagurile natale. Acolo unde a rămas acel firav izvor pe care Lucian Blaga îl asemăna acelui „fir pe care Parcele îl torc’’. S-a spus, numai că unii dintre noi, prea repede luați de efuziunea euro-atlantismului și a globalizării, uită acest adevăr. Așa încât, se cuvin salutate și promovate valoroasele inițiative care își propun și reușesc să readucă în actualitate tezaurul istoric și cultural al localităților și ținuturilor României, universul de valori perene cu care ne definim și ne demonstrăm identitatea și diversitatea în dialogul națiunilor. De aceea, consider că trebuie să îmi spun opinia despre o lucrare cu adevărat de referință, intitulată „ROMANAȚI REDIVIVUS” și având subtilul „Enciclopedia personalităților’’, realizată de remaecabilul poet,publicist și mentor al tinerelor generații, Paul Aretzu, apărută la editura la Editura TIPO MOLDOVA. Carte care va fi lansată în cadrul ediției din acest a Zilelor Municipiului Caracal,ediție consacrată împlinirii a 486 de ani de la atestarea documentară a localității. Carte în care Paul Aretzu reușește o convingătoare demonstrație inclusă în fapte a ideii că „patriotismul local este baza patriotismului național”.
Istoria județului Romanați, fiind un incontestabil exemplu în acest sens. „Romanațiul nu mai există (județul a fost desființat prin Legea nr.5/1950,urmată de Legea nr 2/1968 n.n)- scrie Paul Aretzu – pentru că istoria este,uneori (adesea),nedreaptă. Ceea ce s-a creat rămâne, precum și spiritul de continuitate, cultura’’. Idee reluată și dezvoltată astfel: „Sunt, în acest spațiu, personalități literare, culturale,științifice, sportive care sunt reprezentative pentru România, care au produs valori de nivel național și internațional. Întotdeuna, comunitățile artistice, științifice, sportive regionale creează mozaicul patrimonial. În acest sens, romanațenii au și ei o contribuție însemnată, cu trăsături de identitate proprii”.
Adevăruri cu care, de principiu, este greu să credem că ar putea cineva să nu fie de acord, dar pe care unii se fac a le uita, preferând să vehiculeze felurite istorisiri dubioase și de rea credință. Caracalul, orașul meu natal fiind primul pe lista unor asemenea narative care încep de la carul cu proști, trec prin cele așa-zise 7 minuni și ajung la un sordid personaj care își ispășește păcatele într-o carceră. Clișee artificial create și întreținute cărora trebuie să le adăugăm și unele veleități regionale care își pretind supremația absolută pe scara de valori a culturii și civilizații românești. Devine, în acest fel, de o certă actualitate restabilirea echilibrului și a dialogului degajat de orice fel de complexe între ținuturile istorice ale țării, dialog în care Romanațiul are un important cuvânt de spus.
Astfel, în peste cele peste 1.000 de pagini ale cărții, Paul Aretzu realizează un amplu și cuprinzător dicționar de autori, personalități ale mediului politic, științific, artistic, cultural și care s-au ridicat din ținutul Romanațiului. Îmi este, recunosc, greu să aleg numai câteva nume din impresionanta galerie de personalități pe care le regăsim în paginile antologiei, dar sunt convins că, parcurgând cartea, cititorul se va convinge de acest adevăr și va face alegerea cuvenită.
La fel de adevărat fiind și că evenimente de referință pentru istoria noastră au avut puternice reverberații în acest areal și i-au marcat evoluția încă din perioada imperiului roman, numele însuși al capitalei fostului județ fiind dat de cel al împăratului Marcus Aurelius Antonius Bassianus, numit și Caracalla. Urcând, în timp, vom vedea că aici și-a avut curte domnească Mihai Viteazul, că pe aceste meleag au ajuns, pe 11 iunie 1848, revoluționarii plecați de la Izlaz și pe care localnicii i-au primit cu mult entuziasm salutându-i cu flori și cu bătăi de clopote. Este, de asemenea, de menționat că în Adunarea Ad-hoc a Țării Românești Comitetul unionist din Caracal l-a desemnat pe Ioan Dumitriu să susțină „unirea țărilor România și Moldova într-un singur stat și sub un singur drapel”, după cum cauza Marii Uniri a fost susținută și de politicieni romanațeni printre care îi aflăm pe Paul Brătășanu, Mihai Chintescu sau pe Dumitru Cezianu. În mod deosebit este de reținut și că Nicolae Titulescu, cel pe drept cuvânt supranumit „omul care a adus România în Europa și Europa în România”, și-a început cariera politică fiind ales, în anul 1912, deputat de Romanați, calitate în care și-a stabilit reședința într-o impresionantă clădire aflată acum în patrimoniul municipiului Caracal.
Își întregește și își susține Paul Aretzu pledoaria sa cu ajutorul unei dense secțiuni de „lecturi funcționale” în care regăsim întemeiate pledoarii ale unor oameni de știință, de artă și de cultură, al căror numitor comun este ideea „Romanați redivivus’’. Idee pe care autorul antologiei o dezvoltă și prin referiri la personalități marcante ale istoriei și culturii noastre originare din alte localități din Romanați, de pildă din Corabia, din Balș, ca și din satele și comunele acestui ținut. Petre Pandrea, arhetip al „mandarinului valah”, fiind printre primele nume la care m-aș gândi rememorând meditațiile sale asupra oamenilor și locurilor din Romanați.
Sunt, acestea, principalele motivele care mă determină să cred că această amplă și temeinică enciclopedie a personalităților pe care Romanațiul le-a dat țării și, nu de puține ori, spiritualității europene, poate și trebuie să fie citită nu numai de către oamenii acestor meleaguri, dar și de către un public mult mai larg și, în mod deosebit, de către cel tânăr. Și bine ar fi ca lectura ei să relansezi și să stimuleze ideea unui adevărat dialog al valorilor și a unui atât de necesar spirit de emulație care să ne ajute să depășim barierele unui utilitarism mercantil și meschin a cărui criză de sistem o trăim și o suferim din ce în ce mai dureros.
