Pe măsură ce criza globală a educației continuă, secretarul general al ONU, António Guterres, a propus pe 11 iulie 2024 un plan de abordare a crizei într-un „mod complet diferit” și a încurajat fiecare țară să facă totul pentru a crea adevărate societăți de învățare (https://news.un.org/fr/story/2024/07/1146991): șeful ONU a vorbit la un eveniment de educație specială la sediul ONU pentru a face un bilanț al progresului la aproape doi ani după Summitul pentru Transformarea Educației de la New York și cu câteva luni înainte de Summit-ul Viitorului, programat pentru septembrie 2024.
O criză fără sfârșit
„Criza globală a educației arată mici semne de relaxare. Trebuie să abordăm această criză într-un mod cu totul diferit, altfel nu vom putea modela o lume mai pașnică, mai durabilă și mai justă. Educația nu este doar despre cunoștințe și abilități, nu este vorba doar despre viitorul copiilor și tinerilor, ci și despre viitorul planetei și despre relațiile noastre reciproce. Educația nu înseamnă doar învățare. Educația înseamnă și a învăța cum să înveți. Se extinde dincolo de o materie sau o sală de clasă, până la caracterul însuși al societăților”, a spus secretarul general.
Potrivit domnului Guterres, „fiecare țară ar trebui să facă totul pentru a crea adevărate societăți de învățare, bazate pe sisteme care oferă oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, de la copilărie până la vârsta adultă. În timp ce, având în vedere provocările, lumea nu își poate permite să neglijeze educația, în 2030, aproximativ 84 de milioane de copii ar putea fi în continuare fără școală, iar ratele de absolvire a școlii secundare. sunt în creștere, dar într-un ritm extrem de lent. Nu este suficient să creștem numărul de elevi în sălile de clasă. Trebuie să abordăm și problema calității”, a adăugat secretarul general, considerând șocant faptul că aproximativ 70% dintre copiii din Africa subsahariană nu pot citi un text simplu la vârsta de 10 ani.
Impactul pandemiei de Covid-19
Secretarul generalal ONU a observat, de asemenea, că sistemele de învățământ încă se luptă să abordeze lacunele în învățare și prezență cauzate de pandemia Covid-19, care a dus la un număr istoric de închideri de școli și pierderi de învățare pentru o întreagă generație de elevi, o criză care continuă și astăzi.
În prezent, sistemele educaționale nu echipează cursanții cu abilitățile de care au nevoie pentru a prospera într-o lume în schimbare rapidă pentru că educația timpurie a copilăriei, formarea profesională și învățarea adulților sunt considerate opționale, deși sunt mijloace dovedite și esențiale de învățare pe tot parcursul vieții.
Educația se confruntă și cu o problemă de finanțare. La nivel global, 4 din 10 oameni trăiesc în țări ale căror guverne alocă mai multe resurse pentru serviciul datoriei decât educației sau sănătății.
Secretarul general a reamintit că în timpul Summitului pentru Transformarea Educației din 2022, peste 140 de țări și-au prezentat angajamente naționale ambițioase pentru a depăși această criză. El a remarcat progresul, dar l-a considerat „mult prea lent și inegal”.
Planul în patru puncte
Înainte de Summit-ul Viitorului, șeful ONU a propus un plan în patru puncte pentru a pune capăt crizei globale a educației:
1. decalajul de finanțare trebuie eliminat. Dar țările în curs de dezvoltare nu pot face acest lucru singure, iar donatorii trebuie să sporească resursele pe care le alocă activităților de dezvoltare legate de educație;
2. accesul la educație trebuie garantat: toți copiii și tinerii merită să primească o educație, fie că se află în zone de război sau zone de dezastru, fie că sunt migranți sau refugiați, fie că trăiesc în comunități sărace și defavorizate, fie că sunt fete, persoane cu dizabilități sau din alte grupuri marginalizate;
3. trebuie să sprijinim profesorii, într-un context de penurie. Există, de fapt, un deficit de 44 de milioane de profesori în lume…;
4. trebuie să transformăm sistemele de învățământ de sus în jos, regândind conținutul programelor; prin regândirea modului în care elevii învață – în special prin profilarea pe tehnologia digitală pentru a îmbogăți învățarea și predarea – precum și pentru a facilita accesul studenților în zone îndepărtate sau inaccesibile; transformarea sistemelor de învățământ trebuie făcută și prin regândirea organizării timpilor de învățare astfel încât fiecare persoană să poată învăța și să se reorienteze educațional și profesional pe tot parcursul vieții.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com
