Avioane pentru supravegherea frontierei
Finlanda va achiziţiona două avioane de supraveghere de la compania americană Sierra Nevada Corp pentru 163 de milioane de euro (174 de milioane de dolari) pentru a putea patrula lunga sa graniţă de est cu Rusia, a anunţat pe 27 iunie 2024 Garda de Frontieră finlandeză.
În 2023, Finlanda a închis toate punctele de trecere pentru călători de-a lungul frontierei sale de 1.340 km cu Rusia pe o perioadă nedeterminată, după ce aproximativ 1.300 de migranţi din ţări precum Siria şi Somalia au sosit pe această rută. Helsinki şi-a consolidat măsurile de securitate la frontieră, întrucât suspectează că Moscova este gata să trimită mai mulţi migranţi în orice moment, ceea ce Kremlinul a negat ferm.
„Noile avioane de supraveghere vor spori semnificativ capacitatea Finlandei în ceea ce priveşte securitatea la frontieră şi sarcinile de securitate maritimă, lucru important în mediul nostru de securitate dificil de prognozat”, a declarat şeful Diviziei Gărzilor de Coastă şi de Frontieră, Matti Sarasmaa. Noile aparate, care vor fi fabricate de compania canadiană Bombardier şi echipate pentru nevoile Gărzii de Frontieră de către grupul din Sierra Nevada, urmează să înlocuiască în 2026 şi respectiv în 2027 avioanele cu două turbopropulsoare învechite, a declarat acesta. Noile avioane vor fi echipate cu sisteme tehnice avansate şi senzori de supraveghere moderni, a mai adăugat Matti Sarasmaa.
Încrederea în presă
Încrederea finlandezilor în mass-media este printre cele mai mari din lume, potrivit rezultatelor unui studiu al Universității Oxford, care a constatat că 75% dintre adulții din Finlanda consideră că știrile pe care le urmăresc sunt de încredere, iar 69% dintre respondenți au spus că au încredere în majoritatea canalelor de știri. Interesul pentru știri s-a dovedit, de asemenea, mai mare în Finlanda decât în majoritatea celorlalte țări studiate, aproximativ două treimi dintre finlandezi declarând că sunt interesați să urmărească știrile (Finlandezii, campioni la încrederea în presă – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 24 iunie 2024).
Pe de altă parte, studiul a remarcat că 26% dintre respondenții din Finlanda evită în mod activ știrile – o creștere cu cinci puncte procentuale față de constatările de anul trecut. Fenomenul este mai pregnant în rândul femeilor, tinerilor și persoanelor cu venituri mici.
Studiul a examinat, pentru prima dată, și atitudinile oamenilor față de utilizarea inteligenței artificiale (AI) în producerea de conținut de știri. Aproximativ jumătate dintre respondenții finlandezi au spus că le este „cel puțin incomod” să urmărească știri care au fost generate de AI.
Procesul unui adolescent mare infractor
Julius Kivimäki a sustras informatic baza de date a Clinicii Vastaamo, care conținea conversații pe subiecte sensibile ale unui număr impresinant de subiecți – 33.000 pacienți de terapieai clinicii – pe care apoi i-a șantajat cu înregistrările furate, acesta fiind cel mai mare număr de victime într-un dosar penal din Finlanda. Mikko Hyppönen, de la firma finlandeză de securitate cibernetică WithSecure, care a cercetat atacul, a spus următoarele (Cum a devenit un adolescent unul dintre cei mai căutați infractori din Europa (stiripesurse.ro), postat pe 6 mai 2024): „Un hack de această amploare este un dezastru pentru Finlanda – toată lumea știa pe cineva afectat”. Toate acestea s-au întâmplat în 2020, în timpul blocajelor din cauza pandemiei, iar cazul a uimit lumea securității cibernetice.
Șantajatorul, cunoscut doar ca ”ransom_man” – semnătura sa online – solicita celor în cauză să-i plătească fiecare câte 200 de euro (171 de lire sterline) în 24 de ore, altfel le publică discuțiile de la clinică, iar dacă nu respectau termenul, solicitarea era mărită la 500 de euro. Poliția finlandeză a avut nevoie de aproape doi ani pentru a strânge dovezi să emită o notificare către Interpol Europa pentru Julius Kivimäki, al cărui domiciliu nu era cunoscut…
Procesul lui Kivimäki a fost unul dintre cele mai mari din istoria Finlandei, iar acesta a fost identificat din întâmplare, tocmai la Paris, în februarie 2023, când poliția a mers la apartamentul său, după ce a primit un apel fals pentru tulburări domestice: Kivimäki trăia ân Franța cu documente de identitate falsificate, sub un nume fals. Potrivit instanței, acesta s-a făcut vinovat de peste 30.000 de infracțiuni – câte una pentru fiecare victimă. A fost acuzat de încălcare gravă a Legii informațiilor personale, tentativă de șantaj agravat, 9.231 de cazuri de difuzare agravată de informații care încalcă viața privată, 20.745 de tentative de șantaj agravat și 20 de șantaj agravat, fiind condamnat la șase ani și trei luni de închisoare dintr-un maxim de șapte ani.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia