Banca Națională a României (BNR) a fost a 13-a bancă centrală înființată în lume, în 17 aprilie 1880. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor. Întreaga istorie a BNR este reflectată foarte bine prin fluctuația rezervei de aur, de la realizarea României Mari până astăzi.
Alături de Guvernul român, BNR a contribuit, în anii 1890-1892, la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar în favoarea monometalismului aur. Un leu de aur era echivalentul unui franc francez.
Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.
Istoria BNR și a situației economice a României în diferite perioade este reflectată foarte bine de fluctuația rezervei de aur a Băncii Naționale.
Bolșevicii au cheltuit din Tezaurul BNR în acțiuni militare împotriva României
Conform datelor din volumul ”Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova”, evoluția rezervei de aur a țării noastre, după Primul Război Mondial, a fluctuat între 143,8 tone în 1920 (inclusiv tezaurul de la Moscova), la 82,6 tone, în 1929, când tezaurul de la ruși a fost scos din calcul.
În anul 1917, după preluarea puterii de către bolșevici la Moscova, tezaurul Băncii Naționale a României, care fusese mutat de urgență în Rusia în contextul amenințării germane din 1916, a fost confiscat de Lenin.
”La 5 noiembrie 1917, consulul general român a trimis o telegramă guvernului din Iași (guvernul României era refugiat la Iași din cauza invaziei germane – n.r.), sfătuindu-l să ia măsuri grabnice pentru strămutarea tezaurului în America și să încerce să obțină din partea Aliaților o intervenție colectivă a acestora pe lângă autoritățile bolșevice pentru a le face răspunzătoare de integritatea tezaurului”, se menționează în volumul ”Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova”. Teama de confiscarea de către bolșevici a bunurilor BNR era pe deplin îndreptățită.
În anul 1918 au fost rupte relațile diplomatice între Rusia bolșevică și România. Rușii au refuzat să ne înapoieze tezaurul. Mai mult, în 1919 apar forțe militare bolșevice în zona de est a țării noastre, care intenționează să anexeze România și să o transforme în republică sovietică. Banii pentru aceaste demersuri militare proveneau din Tezaurul României de la Moscova.
”Consiliul Comisarilor Poporului, în ședința de 15 ianuarie, a hotărât alocarea unei sume de 5.000.000 de ruble, din fondurile Vistieriei de Stat, Colegiului Suprem Ruso-Român pentru problemele României și Basarabiei, cu amortizarea acestei sume din fondul românesc arestat la Moscova”, scria Vladimir Ilici Lenin în 1918.
Mai mult, conform datelor publicate de BNR, o parte a tezaurului confiscat s-a scurs către Statele Unite. În anul 1921, americanii atenționau guvernul de la București că pe teritoriul SUA au apărut monede din aur și lingouri din Tezaurul BNR care ar fi trebuit să fie la Moscova. Adică, rușii făceau cumpărături în America cu bani românești.
După Al Doilea Război Mondial am avut cea mai mare rezervă de aur din istorie
România Mare își revine din acest moment tris, iar în 1946 rezervele BNR ajung la 238,8 tone de aur, cea mai mare rezervă a tuturor timpurilor. Aici sunt incluse și cele 200 de tone de aur ascunse la Mănăstirea Tismana în 1944, imediat după 23 august, pentru a fi protejate de sosirea bolșevicilor la București.
În 1947, rușii află de Tismana și aduc aurul la București. Din acet moment, rezerva de aur a BNR scade până în anul 1955, când ajunge la doar 45,8 tone – în condiții încă nelămurite.
România își revine și de această dată, iar în anul 1969, rezerva ajunge la 114,4 tone. După trei ani, aceasta scade din nou la 64,6 tone.
În 1985, pe când poporul o ducea din ce în ce mai rău, România își revine, înregistrând o rezervă de aur a BNR de 118,7 tone. După care, în 1987, cunoaștre cea mai mare prăbușire – la 42,4 tone.
După 1990, rezerva BNR se stabilizează la 103 tone de aur.
Ar mai fi de recuperat de la Moscova cele 90 de tone din Tezaurul din 1916.