1. Scrisul lor și al meu să fie seva spirituală a omeniei și al adevărului. Să respecte mai presus de toate sensul cuvântului.
2. Să știe că sensul cuvântului e, în fond, unic.Că adevărul este unic într-o societate democratică.
3. De fiecare data, în redacție, când trebuia să fie scris un editorial despre un eveniment încurcat și greu, fiind implicat un politician cu relații, îl delegam să facă acest lucru pe cel mai leneș ziarist din colectivul nostru, pentru că întotdeauna găsea o metodă rapidă de a scrie acest editorial.
4. Un test de reciprocitate: eu scriu despre cartea ta, tu să scrii despre cartea mea, eu te laud, tu mă lauzi…Adevărata reciprocitate este să scrii despre colegul care nu îți răspunde la …”ajutorul” tău.
5. Vorbind despre raportul dintre jurnalist ci cititorul de presă, apreciez că scrisul este o problemă de conștiință. Ziaristul să-și aprecieze scrisul și adevărul.Să fie demn de menirea pe care dorește s- îndeplinească.
6. Scrisul jurnalistului să fie seva spirituală a omeniei sale. Să știe că sensul unui cuvânt e, în fond, unic. Că și în cuvântul său e adevărul și frumusețea.
7. Cuvântul ziaristului, al reporterului, e necesar să fie pentru cititorii de presă scrisă, online și tv ca picătura de ploaie sorbită de pământul ars de soarele vieții.
8. Cuvântul său trebuie să dureze, să fie în adevăr un element vital- căci spiritul cu el se hrănește și prin el se exteriorizează.
9. Presa scrisă domină și azi, cu toată larma internetului.
10. Desăvârșirea talentului de jurnalist e posibilă nu numai că o dorește ziaristul- ci, pentru că ea corespunde într-adevăr și cu legile societății.
Al.Florin Țene / UZPR
