Unii giganți ai tehnologiei s-au poziționat în ultima vreme drept „salvatori ai jurnalismului” – programe precum Google News Initiative promit nu numai să mențină jurnalismul în viață, ci și să permită inovarea și să îl ajute să se adapteze și să prospere în viitor.
În timp ce o mare parte din industria media a salutat acest sprijin financiar și tehnic (pentru redacții mai mici, fără numerar, acesta poate însemna supraviețuirea), jurnalismul modern este deja puternic dependent de platformele oferite de Big Tech. Adăugarea de noi dimensiuni financiare acestei relații ridică întrebări urgente cu privire la independența presei, potrivit theconversation.com.
Descoperirile unui studio recent sugerează o rețea în curs de dezvoltare de dependență între redacțiile lipsite de numerar și buzunarele adânci din Silicon Valley. Acest lucru oferă câteva lecții importante, atât pentru organizațiile media, cât și pentru giganții tehnologiei înșiși.
Tehnologia mare este acum profund legată de jurnalismul modern – platforme precum Google și Facebook sunt în centrul modului în care sunt distribuite știrile, iar noi jucători, precum OpenAI, revoluționează modul în care creăm conținut. Aceste companii oferă, desigur, o infrastructură digitală vitală, care a permis o mare parte din inovația pe care am văzut-o în jurnalism în ultimul deceniu. Dar ei sunt și entitățile care au perturbat modelul tradițional de afaceri de știri încă de la început.
Proiecte greu de susținut pe termen lung
Google News Initiative, lansat în 2018, a oferit aproximativ 44 milioane de dolari pentru mai mult de 200 de proiecte media în 47 de țări.
Studiul derulat în redacții din Africa, America Latină și Orientul Mijlociu a descoperit o gamă largă de proiecte tehnologice jurnalistice interesante lansate și finanțate de Google News Initiative, dar mulți s-au luptat apoi să progreseze dincolo de etapele inițiale sau să se susțină pe termen lung. În Brazilia, de exemplu, două proiecte promițătoare au fost întrerupte.
Cei care au încercat să angajeze la nivel local s-au confruntat cu propriile provocări – multe organizații media, în special în Africa, s-au luptat să plătească salarii suficient de mari pentru a atrage talentul tehnologic necesar. Companiile tehnologice oferă de obicei salarii mai mari decât își pot permite multe dintre aceste redacții, adesea în valute străine, cum ar fi dolari sau euro.
Asta nu înseamnă că nu au existat povești de success – Google a încurajat chiar și unele organizații să planifice din vreme durabilitatea pe termen lung.
Dar acest lucru nu a fost, din păcate, o realitate pentru multe alte proiecte care au fost întrerupte în cele din urmă. Cel puțin opt proiecte de la organizațiile intervievate au fost eliminate treptat sau nu au fost niciodată făcute publice.
Google a fost criticat pentru că a profitat de știri fără a plăti pentru ele. Prin promovarea inovației tehnologice în mass-media, Google se poziționează ca o organizație „filantrocapitalistă”. Inițiativele sale sunt prezentate ca sprijin pentru industria știrilor și ajută la construirea bunăvoinței în rândul jurnaliștilor, organizațiilor media și factorilor de decizie. Dar ar trebui să fim sceptici, deoarece această strategie servește și intereselor mai largi ale Google – ar putea ajuta, în cele din urmă, gigantul tehnologic să evite reglementări mai stricte care forțează plăți directe către editorii de știri.
Potrivit autorilor cercetării, pentru a supraviețui, jurnalismul trebuie să continue să îmbrățișeze tehnologia – dar acest lucru nu ar trebui să le coste niciodată independența redacțiilor. (redacția UZPR)
Foto: unsplash.com
