În seara zilei de joi, 12 septembrie 2024, începând cu orele 18:00, la MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu Jiu a avut loc lansarea unei noi lucrări istorice dăruită publicului de dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu, muzeograf la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” intitulată „Ani de bejenie. Refugiați din teritoriile românești cedate în 1940 stabiliți în județul Gorj (1940-1943)”.
În prezența familiei autorului: dr. Daniela Liliana Pătrașcu, muzeograf și cei doi copii ai lor, Alexandra și George, a domnului prof. dr. Gheorghe Nichifor, prim-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj și președinte al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, însoțit de câțiva profesori de istorie, și a unei delegații de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”, care azi a sărbătorit 105 ani de la înființarea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” ai cărei urmași sunt, formată din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, Lt.col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, prof. dr. Ion Mocioi, prof. dr. Elena Cornoiu, ing. Vasile Ionescu și ing. Dan Toropu, a câtorva persoane din structura bibliotecii și câțiva pasionați de istorie, inclusiv de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj, inspectorii Ion Hobeanu și Daniel Cismașu, a fost prezentată noua lucrare a istoricului dr. Dumitru-Valentin Pătrașcu din Târgu Jiu intitulată „Ani de bejenie. Refugiați din teritoriile românești cedate în 1940 stabiliți în județul Gorj (1940-1943)”.
Lucrarea, publicată recent de Editura Militară București, este o carte-document despre fatidica vară a anului 1940, despre români și românism, o istorisire tragică a nenumăratelor destine înfrânte de cinismul unei linii roșii trasate pe o hartă a Europei de Noul Imperiu Sovietic care a răpit teritorii din România Mare. Lucrarea este structurată pe trei capitole: Capitolul I – Refugiați din Basarabia, Ținutul Herța și Nordul Bucovinei stabiliți în Județul Gorj în anul 1940, Capitolul II – Refugiați din nord-estul Transilvaniei stabiliți în județul Gorj și Capitolul III – Refugiați din Cadrilater stabiliți în județul Gorj după semnarea tratatului de la Craiova (7 septembrie 1940) care se termină cu un set de concluzii interesante. Cartea, bazată pe o cercetare istorică meticuloasă și bogată în documente, care sunt prezentate la rubrica anexe, conține și foarte multe fotografii.
Autorul dedică această lucrare Neamului Românesc de pretutindeni, întru cinstirea memoriei românilor refugiați din teritoriile cotropite în anii 1940, respectiv 1944, și tuturor victimelor regimului comunist sovietic, respectiv ale regimului de ocupație horthyst, în speranța că Atotputernicul Dumnezeu le va îngădui urmașilor lor să vadă înlăturarea hotarului samavolnic de la Prut și din Bucovina. „Totodată, dedic această lucrare bunicii mele paterne, Victoria Pătrașcu, cea care m-a determinat – ca urmare a relatărilor sale, în calitate de martor ocular – să cercetez situația refugiaților stabiliți în județul Gorj după rapturile teritoriale din anii 1940, respectiv 1944. Închin această lucrare memoriei istoricului și marelui patriot român basarabean Nicolae Bulat, străjerul cetății Soroca, fără contribuția, sprijinul și sfaturile căruia cercetarea de față ar fi fost mult mai săracă”, a scris autorul în prefața lucrării sale și reluate în mesajul transmis celor prezenți la lansare.
Redăm aici o parte din impresionanta mărturisire a regretatului istoric Nicolae Bulat (10.02.1952 – 09.09.2022), director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca: „Citind această minunată carte a domnului Dumitru-Valentin Pătrașcu, ce este nu numai o carte plină de istorii ale unor oameni alungați din propria casă, sat, din raiul lor, cu locuri atât de frumoase, pline de mireasma amărâie a florilor de liliac, mirosul îmbătător al lăcrămioarelor, cântecul privighetorilor din lunci, cântecul ciocârliilor din înaltul cer albastru, am scris și eu amintiri, care m-au marcat. Am avut ale mele retrăiri și emoții, crescute în intensitate de cartea Bunului Nostru Prieten din Gorj, Dumitru-Valentin Pătrașcu. Ați făcut un lucru mare, dragă Prietene! Ați jertfit mult din ceea ce noi spunem «timpul liber după serviciu», ați furat din zile de odihnă ale Dumneavoastră pentru a zidi monument din slovă românească în memoria celor pe care noi nu i-am cunoscut, dar ei, cei trecuți, mereu au sperat că noi, cei de astăzi, nu o să-i uităm. Au plecat familii în refugiu, fără adresă, ducând în traiste neagra țărână din câmpiile ce nu vor mai bucura ochii cu holde mănoase, iar cântecul ciocârliilor va fi un vis. Totul va fi un vis din alte vremuri! Acasă, unde cotropitorul a devenit stăpân; în ogradă, rug din cărți cu slovă românească. Nu se mai dă sfoară-n țară că vin barbarii, ci ard amintirile lui Creangă, poeziile lui Eminescu, pastelurile lui Alecsandri! În urma lor, ardea Basarabia. Adevărul era pus pe rug de Teroare și Minciună. Mulți au luat drumul pribegiilor, Țara-i mare și noi ne vom mistui prin văile din munți, ne vom ridica și spre culmile Carpaților, căci robia nu a fost destinul nostru de milenii!”.
Dintre cei prezenți au vorbit despre această lucrare, în afară de autor și domnii profesori dr. Gheorghe Nichifor și Ion Mocioi, renumiți oameni de cultură ai Gorjului. Domnul Gheorghe Nichifor l-a avut elev pe autor, la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” și este cel mai prolific istoric al Gorjului pe care dânsul l-a format. Referindu-se la lucrare, a spus că aceasta prezintă un subiect de un tragism aparte. „Scrierile lui Valentin Pătrașcu se intersectează, de multe ori cu scrierile mele. Ceea ce apreciez eu la el este că niciodată nu uită de două lucruri care țin de critica și caracterul științific al oricărei lucrări de istorie. Citează sursele pe care le consultă și introduce la bibliografie pe autorul lucrării folosite și nu citează sursele altora ca fiind ale lui”, precizează domnul Nichifor. Referitor la carte, spune că autorul ne introduce în atmosfera sumbră a primilor ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial când Pactul Ribbentrop-Molotov cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, când o lume se despărțea de alta. Bine punctate sunt negocierile pentru Bucovina, dar și Ținutul Herța. În carte apar lucruri interesante despre refugiul marilor oameni politici cum a fost Pantelimon Halippa, publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării, care a votat unirea în anul 1918. În încheiere, domnul Gheorghe Nichifor a făcut și o destăinuire și anume: „Acum o lună, imediat după sosirea ei de la tipografie, Valentin mi-a dăruit un exemplar pe care a scris «Dascălului care m-a inițiat în descifrarea tainelor unei clio cu respect și recunoștință dedic aceste rânduri dedicate tragediei României din 1940». Mulțumesc Valentin!”.
La rândul său, Ion Mocioi, profesor dr. de limba și literatura română, un om devotat culturii gorjene, care ani la rândul s-a ocupat de dezvoltarea și înflorirea ei, a lăudat munca asiduă a domnului Gheorghe Nichifor, uneori ajutat și de soția sa, care a dăruit și dânsul Gorjului foarte multe monografii și lucrări istorice despre oamenii și locurile din trecut ale județului nostru, ceea ce face și elevul său de câțiva ani, ajutat la rândui, de soție, doctor în istorie și muzeograf.
Dintre cei peste 80 de profesori de istorie din Gorj, prea puțini au ieșit în evidență cu lucrări publicate referitoare la istoria Gorjului și e păcat. „Subliniez contribuția deosebită a acestei familii de istorici, Pătrașcu, care lucrează științific, folosind foarte multe documente și fotografii, cu referiri în notele de subsol. Mă aștept de la ei ca în viitor să ne ofere și alte lucrări valoroase”.
La final, colonelul Gigi Bușe, de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu, a trecut în revistă un eveniment important care a avut loc acum 105 ani și anume înființarea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (SMECR), cu statut de persoană juridică, având misiunea de a îngriji și păstra mormintele și operele comemorative de război realizate, de a descoperi noi morminte ale ostașilor căzuți pentru patrie, de a aduce îmbunătățiri cimitirelor eroilor și de a organiza ceremonii religioase și militare la mormintele eroilor. Era prim societate juridică pentru slăvirea Cultului Eroilor, ai căror urmași sunt cei de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Evenimentul s-a terminat cu o sesiune de autografe din partea autorului și o fotografie de grup.
Col. (rtr.) Gigi Bușe / UZPR
