Polonia, cea mai mare economie est-europeană, ocupă locul trei în UE în ceea ce privește lungimea reţelei feroviare şi pe locul doi la cantitatea de mărfuri transportate cu trenul şi investeşte aici zeci de miliarde de euro în dezvoltarea sectoarelor repspective.
Deblocarea fondurilor UE
Cele aproximativ 136,5 miliarde de euro care se cuveneau Poloniei au fost înghețate de autoritățile europene pentru că Guvernul polonez, condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) a încălcat statul de drept prin reformele efectuate în justiţie, prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT și contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.
La o reuniune a miniștrilor afacerilor europene desfășurată la Bruxelles pe 19 februarie 2024, ministrul polonez al justiției, Adam Bodnar, a prezentat planul de acțiune al țării sale menit să pună capăt unei dispute de lungă durată privind statul de drept între UE și Varșovia. Din fondurile de aproximativ 136,5 de miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi aproximativ 60 de miliarde sunt fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi.
Fonduri pentru fermieri
Guvernul polonez va plăti fermierilor subvenţii în valoare de 500 milioane euro, pentru a-i despăgubi pentru preţurile scăzute la cereale, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe 19 aprilie pe pagina de Internet a Executivului de la Varşovia: Fermierii din Polonia şi alte ţări membre ale Uniunii Europene au protestat în ultimele luni din cauza preţurilor mici la produsele agricole, care în opinia lor sunt cauzate de importurile mari din Ucraina, precum şi de constrângerile care le sunt impuse lor de normele de mediu ale Uniunii Europene. „Ajutorul este destinat să îi despăgubească pe fermieri pentru pierderile suferite ca urmare a situaţiei de de piaţă, provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, şi să crească cifra de afaceri din vânzările de cereale, accelerând astfel golirea silozurilor înainte de următoarea recoltă”, se precizează în textul actului normativ. Subvenţiile vor fi finanţate de la Fondul polonez de ajutor, al cărui obiectiv principal este sprijinirea refugiaţilor ucraineni. Conform reglementărilor în vigoare, Fondul polonez de ajutor va primi la rândul său banii de la economiile realizate în alte părţi ale sectorului public şi posibil de pe urma obligaţiunilor emise de Banca de dezvoltare (BGK) deţinută de statul polonez.
Pactul pentru Migrație și Azil
Premierul Donald Tusk a reiterat că Polonia nu va accepta acest mecanism al Uniunii Europene de relocare a imigranţilor, în ciuda aprobării în Parlamentul European a legislaţiei menite să limiteze migraţia pe continent (https://www.stiripesurse.ro/donald-tusk-bate-cu-pumnul-in-masa-dupa-decizia-parlamentului-european-polonia-da-de-pamant-cu-pactul-pentru-migratie-si-azil_3288375.html): parlamentarii europeni au aprobat pe 10 aprilie 2024 o revizuire a sistemului ce reglementează imigraţia în blocul european, care prevede reducerea duratei procedurilor de securitate şi de azil şi intensificarea returnării imigranţilor, cu scopul de a reduce imigraţia nedorită din Orientul Mijlociu şi Africa, o prioritate pe agenda UE.
Polonia a susţinut anterior că ar trebui să fie scutită de aşa-numitul mecanism de solidaritate din noua legislaţie europeană, deoarece a ajutat şi a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni de la invazia Rusiei din 2022. Cu scopul de a ajuta ţările în care sosesc cei mai mulţi migranţi – ca Italia, Grecia sau Spania – Pactul pentru Migrație și Azil, adoptat de Parlamentul European prevede organizarea unui sistem de solidaritate, care este obligatoriu pentru statele member UE. Celelalte state membre sunt obligate să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil – relocare – sau printr-o contribuţie – fiananciară sau materială – în favoarea ţărilor aflate sub o presiune a migraţiei.
Trecerea ilegală a frontierei cu Belarus
În 2021, Guvernul naţionalist polonez a creat o zonă-tampon largă de aproximativ trei km de-a lungul întregii frontiere cu Belarus, în care a interzis accesul persoanelor nerezidente, inclusiv ONG-urilor umanitare şi jurnaliştilor, interdicţie în prezent ridicată. Apoi, în 2022, Polonia a construit o barieră metalică înaltă de 5,5 m, pentru a opri migranţii, pe o lungime de peste 186 km a frontierei cu Belarusul.
Nici această barieră, nici zone fluviale, nici mlaştini şi nici păduri nu au oprit fluxul migranţilor, uneori cu componente agresive. Potrivit grănicerilor polonezi, peste 17.000 de tentative de trecere ilegală a frontierei Belarusului au fost detectate numai de la începutul acestui an.
Varşovia a anunţat că vrea să cheltuiască până la 2,3 miliarde de euro în vederea consolidării acestei frontiere, folosită de către Rusia în vederea unei destabilizări a regiunii prin atacuri hibride. Peste 90% dintre persoanele care încearcă să treacă ilegal această frontieră deţin vize ruseşti.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia
