Sănătatea mintală a apărut ca o problemă critică în rândul lucrătorilor umanitari, totuși există o tăcere în jurul sprijinului de care au nevoie – acești oameni trebuie să se confrunte adesea cu crize sau zone de război fără îngrijire adecvată.
Ajutorul umanitar a devenit o parte esențială a lumii de astăzi, ONU afirmând că peste 300 milioane de oameni suferă de strămutări forțate sau dezastre naturale. Dar riscurile de a fi lucrător în domeniu nu au fost niciodată mai mari – în 2023, un număr record, de 595 de astfel de angajați, au fost uciși, răniți sau răpiți, acesta fiind unul dintre cei mai întunecați ani din istoria sectorului. „Aceste riscuri subminează motivația lucrătorilor și ridică îngrijorări cu privire la respectarea dreptului internațional umanitar”, a declarat lucrătorul belgian Olivier Vandecasteele, care a subliniat „eroziunea respectului” cu care se confruntă operatorii umanitari astăzi, potrivit Euronews. Vandecasteele, care a fost ținut ostatic în Iran timp de 456 de zile, a fondat Protect Humanitarians – o alianță globală angajată să protejeze personalul umanitar de primă linie. Organizația oferă, de asemenea, sprijin financiar de urgență lucrătorilor care se află în pericol, în parteneriat cu Fundația Belgiană Regele Baudouin.
Psihologul clinician și terapeutul în traumatologie Cyril Cosar identifică mai multe riscuri majore pentru sănătatea mintală pentru lucrătorii umanitari, inclusiv burnout, PTSD, temeri legate de siguranța personală și preocupările pentru cei dragi pe care îi lasă în urmă.
Steve Dennis, un fost lucrător umanitar, subliniază impactul emoțional al jobului, deoarece este nevoie de un puternic sentiment de solidaritate și empatie pentru a lăsa un loc sigur pentru unul periculos. Aceeași empatie poate fi copleșitoare atunci când lucrătorii se simt neputincioși și, combinată cu expunerea constantă la suferință, duce adesea la traume secundare.
Lucrătorii umanitari, în special cei care au experimentat medii traumatizante, cum ar fi taberele de refugiați sau clinicile pentru victimele războiului, se luptă adesea să-și recunoască propriile nevoi în comparație cu cei din jur. Cosar a remarcat că sectorul este pătruns de o „cultură a sacrificiului”, în care lucrătorii simt că trebuie să dea totul, indiferent de cum se simt.
Spre deosebire de oamenii pe care îi ajută, care sunt identificați în mod clar ca victime, epuizarea și traumele lucrătorilor umanitari sunt adesea invizibile.
Vandecasteele pledează pentru alocarea unei părți din donații special pentru îngrijirea sănătății mintale a lucrătorilor umanitari.
UE este unul dintre cei mai mari furnizori de ajutor umanitar din lume, oferind peste 2,4 miliarde de euro în 2023. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia
