La Comisia de folclor a Academiei Române, la 25 septembrie 2024 s-a desfășurat conferința-dezbatere despre meglenoromânii care locuiesc în satul tulcean Cerna, unde o echipă de cercetători, coordonată de dr. Emil Țîrcomnicu, a realizat în acest an o cercetare de teren, în proiectul P2871 cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, dedicat patrimoniului cultural imaterial. Acad. Sabina Ispas, șefa Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române și director al Institutului de Etnografie și Folclor a deschis sesiunea, spunând că aceasta este doar prima dintr-o serie dedicată românității sud-dunărene și particularităților etnologice ale acestor comunități.
Au luat cuvântul, prezentând aspecte ale cercetării de teren, dr. Emil Țîrcomnicu, dr. habil. Manuela Nevaci, dr. Ionuț Semuc, Mirela 
Petrică și Bogdan Mocanu. Coordonatorul proiectului, Emil Țîrcomnicu, a făcut o amplă trecere în revistă a aspectelor istorice și etnologice ale comunităților de meglenoromâni, arătând că din arealul istoric al ținutului Meglen s-au format, în urmă cu 100 de ani, 4 comunități: cea rămasă în satele din nordul Greciei, cei din regiunea Ghevghelia din Rep. Macedonia de Nord, nântenii – meglenoromânii musulmani care au fost expulzați în Asia Mică în anul 1923 și cei care au venit prin împroprietărire în Cadrilaterul românesc, începând cu anul 1925 și care au fost strămutați, la sfârșitul anului 1940, în satul Cerna din jud. Tulcea.
Dr. habil. Manuela Nevaci, cercetător la Institutul de Lingvistică, a vorbit despre particularitățile lingvistice ale dialectului meglenoromân dând exemple și din materialele culese în satul Cerna. Meglenoromâna se vorbește bine în acest sat, comunitatea de meglenoromâni fiind una însemnată, formată din descendenții meglenoromânilor veniți, în urmă cu aproape 100 de ani, din satele din Grecia. Între aceștia sunt oameni care sunt purtători de patrimoniu imaterial, buni povestitori, care păstrează caracteristicile etnologice și lingvistice specifice arealului de unde au venit.
Cercetătorul dr. Ionuț Semuc a vorbit despre ocupațiile meglenoromânilor din satul Cerna, în care principale sunt acum agricultura și creșterea de animale. Pomivicultura, sericicultura, piscicultura și vânătoarea sunt doar ocupații secundare, slab reprezentate. Satul are un potențial agricol oamenii apreciind că, la venirea părinților lor aici, acest sat a rezolvat unele așteptări ale acestora, în comparație cu celelalte sate din județul Tulcea, în care s-au stabilit aromânii.
Tânăra cercetătoare Mirela Petrică, originară chiar din satul Cerna, a făcut o prezentare asupra muzicii și dansului la meglenoromâni, cu aspecte istorice ale cercetărilor care s-au desfășurat până acum, pe această tematică, în acest sat. Înregistrări video și fotografii, din arhiva Institutului de Etnografie și Folclor, dar și din arhiva personală a familiei sale, au fost proiectate, ca exemplificări.
Bogdan Mocanu, de asemenea, tânăr cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor, a prezentat câteva considerații asupra rudeniei, pe baza discuțiilor pe care le-a avut cu meglenoromâni din satul Cerna. Comunitatea meglenoromână are încă forța de a integra în cadrul său pe cei care intră în familiile meglenoromâne prin căsătorii, copiii acestora asumându-și și identitatea meglenoromână, a fost concluzia sa.
La dezbateri, emoționante au fost momentele în care meglenoromâni, veniți pentru a asista la această discuție privind identitatea și patrimoniul lor cultural, au luat cuvântul, mulțumind organizatorilor pentru această conferință și așteptând cu interes rezultatul final al acestor cercetări.
Următoarea conferință, din 16 octombrie, este dedicată tot meglenoromânilor, dar din arealul comunei Ghevghelia, din Rep. Macedonia de Nord. (afnews.ro)
