Situațiile în care pentru veniturile din activități independente NU se datorează contribuții sociale

Rezumat. Articolul este foarte important pentru toate persoanele care obțin venituri din activități independente. Multe dintre acestea nu cunosc faptul că veniturile din activități independente, mai mici decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, nu se supun nici contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS) și nici contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS), ci numai impozitului. Articolul este cu atât mai important de cunoscut cu cât, pentru veniturile obținute în anul 2021, există obligația depunerii Declarației Unice până la 25 mai 2022, dată până la care trebuie calculat și plătit numai impozitul pe venit, nu și CAS și CASS. În acest material se prezintă calculul CAS numai pentru condiții normale de muncă.

Cuvinte și expresii cheie: salariu; impozitul pe venit; contribuția de asigurări sociale pentru pensie (CAS); contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS); salariul minim brut pe țară; cota de contribuție; baza de calcul.

Cuprins:

Precizări preliminare.

1. 1. Veniturile din salarii.

Exemplul nr. 1.1: calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din salarii.

Tabelul nr. 1.1: sinteza situației din exemplul nr. 1.1.

2. 2. Veniturile din activități independente, mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară.

Exemplul nr. 2.1: calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, cu determinarea GREȘITĂ al CASS ca fiind deductibil la calculul venitului impozabil și al impozitului pe venit.

Exemplul nr. 2.2: calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, întocmit pe baza prevederilor legale în vigoare în prezent, conform cărora CASS NU este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului.

Concluziile nr. 1.

Tabelul nr. 2.2: situația comparativă dintre exemplele nr. 1.1, nr. 2.1, nr. 2.2 și diferențele dintre exemplele nr. 2.2 și nr. 2.1.

3. 3. Veniturile din activități independente, mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară.

Exemplul nr. 3.1: calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, situație în care NU se supun se datorează nici CAS, nici CASS, ci numai impozitul pe venit.

Tabelul 3.1: situația comparativă dintre exemplele nr. 1.1, nr. 2.2, nr. 3.1 și diferențele dintre exemplele nr. 2.2 și nr. 2.1.

Concluziile nr. 2.

4. 4. Necesitatea reformulării prevederilor articolul 118, alin. (2), lit. b) din Codul fiscal

Anexa nr. 1. Definirea veniturilor din activităţi independente:

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
3. Necesitatea uniformizării bazei de calcul a contribuțiilor sociale.

Bibliografie

Precizări preliminare

În acest articol se prezintă, pe bază de temei legal și de exemple metodologia practică de calcul a contribuțiilor sociale și a impozitului pentru:

1) veniturile din salarii,

2) veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară;

3) veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară.

Trebuie făcută o distincție între:

1. Veniturile obținute din salarii, care SE supun CAS, CASS și impozitului.
2. Veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară:

2.1) care se supun CAS și care se datorează;

2.2) care se supun CASS și care se datorează;

2.3) la care CASS nu este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului pe venit;

2.4) care se supun impozitului pe venit.

3. Veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, care NU se supun nici CAS și nici CASS, care SE supun numai impozitului pe venit, dar pentru care contribuabilul poate opta.

Deosebit de important este a se reține faptul că, în prezent, Codul fiscal prevede că, baza de calcul a contribuțiilor sociale este următoarea:

1. Pentru veniturile din SALARII, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie „venitul net, care, în exemplul nr. 1.1, este egal cu „venitul net”, de 135.000 de lei;
2. Pentru veniturile din ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie:

2.1. Pentru CAS:

2.1.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie venitul ales, care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime;

2.1.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul cel puțin la nivelul sumei a 12 salarii minime.

2.2. Pentru CASS:

2.2.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie suma a 12 salarii minime;

2.2.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul la nivelul sumei a 12 salarii minime.

1. Veniturile din SALARII

Veniturile obținute din salarii se supun:

1) contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS),

2) contribuției de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) și

3) impozitului pe venit.

Exemplul nr. 1.1:

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din salarii.

1. 1. Venitul total din salarii = venitul brut = 140.000 de lei.
2. 2. Deduceri prevăzute la art. 78, alin (2) din Codul fiscal (vezi Anexa nr. 1) = 000 de lei.
3. 3. Venitul net = venitul total – deducerile prevăzute la art. 78, alin (2) din Codul fiscal = 140.000 – 5.000 = 000 de lei.
4. 4. Calculul contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS).

4.1. Cota de contribuție = 25%.

4.2. Baza de calcul = venitul net = 135.000 de lei.

4.3. CAS = baza de calcul x cota de contribuție = 135.000 x 25% = 33.750 de lei.

5. 5. Calculul contribuției de asigurări sociale pentru sănătate (CASS).

5.1. Cota de contribuție = 10%.

5.2. Baza de calcul = venitul net = 135.000 de lei.

5.3. CASS = baza de calcul x cota de contribuție= 135.000 x 10%= 13.500 de lei.

6. Venitul impozabil = venitul brut – deducerile – CAS – CASS = 140.000 – 5.000 – 33.750 – 13.500 = 87.750 de lei.
7. 7. Impozitul = venitul impozabil x cota de 10% =750 x 10% = 8.750 de lei.
8. 8. Venitul efectiv cuvenit = venitul brut – CAS – CASS – impozitul = 140.000 – 33.750 – 13.500 – 8.750 =000 de lei.
9. 9. Total obligații bugetare = CAS + CASS + impozitul = 33.750 + 13.500 + 8.750 = 000 de lei.

Tabelul nr. 1.1:

sinteza situației din exemplul nr. 1.1.

Concluziile nr. 1:

Veniturile obținute din salarii se supun CAS, CASS și impozitului pe venit, care se calculează din venitul net = venitul total – deducerile prevăzute la art. 78, alin (2) din Codul fiscal.

Pentru a asigura comparabilitatea datelor, și la salarii calculul s-a făcut la nivel de an ca și la veniturile din activități independente.

2. Veniturile din activități independente,

mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară

Începând cu 23 martie 2018, după intrarea în vigoare a OUG nr. 18/2018, contribuția de asigurări sociale pentru sănătate NU mai este deductibilă.

Veniturile din activități independente, mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară sunt cele:

1) care se supun contribuției sociale pentru pensie (CAS) și care se datorează,

2) care se supun contribuției de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) și care se datorează,

3) la care contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) nu este deductibilă la calculul impozitului pe venit, dar care se datorează bugetului;

4) care se supun impozitului pe venit.

Începând de la 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe țară este de 2.300 lei pe lună și a fost stabilit prin „Hotărârea Guvernului nr. 4 din 13 ianuarie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, publicată în Monitorul Oficial  nr.40 din 13 ianuarie 2021.

Suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

Exemplul nr. 2.1:

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente

mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, cu determinarea GREȘITĂ 

a CASS ca fiind deductibil la calculul venitului impozabil și al impozitului pe venit.

Numeroși contribuabili nici în prezent nu cunosc faptul că, începând cu 23 martie 2018, contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) NU mai este deductibilă, fapt pentru care continuă să-și calculeze GREȘIT CASS, respectiv ca fiind deductibil la calculul venitului impozabil și a impozitului, precum în acest exemplu.

1. Veniturile totale obținute = total încasări = venitul brut = 140.000 de lei.
2. Cheltuieli totale deductibile (admise la scădere din venituri) = 80.000 de lei.
3. Venitul net = veniturile totale obținute – cheltuielile totale deductibile = 140.000 – 80.000 = 60.000 de lei.
4. Calculul contribuției de asigurări sociale pentru pensie (CAS).

4.1. Cota de contribuție = 25%.

4.2. Baza de calcul = venitul net/venitul ales = 60.000 de lei.

CAS se calculează la venitul ales, conform art. 148, alin (4) din Codul fiscal, dar care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

În acest exemplu, contribuabilul a optat ca venitul ales să fie venitul net, de 60.000 de lei (vezi și precizările de la Concluzii).

4.3. CAS = baza de calcul x cota de contribuție = 60.000 x 25%= 15.000 de lei.

5. Contribuția de asigurări sociale pentru sănătate, calculată GREȘIT ca fiind deductibilă la calculul venitului impozabil și, pe cale de consecință, și a impozitului.

5.1. Cota de contribuție = 10%.

5.2. Baza de calcul = 12 salarii minime brute pe țară[1] = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

5.3. CASS = baza de calcul x cota de contribuție= 27.600 x 10% = 2.760 de lei.

La CASS, baza de calcul o reprezintă suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.330 lei = 27.600 de lei (vezi și precizările de la Concluzii).

6. Venitul impozabil = [venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări sociale] x cota de impozit = (140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760) x 10% = 42.240 de lei.
7. Impozitul = venitul impozabil x cota de impozit = 42.240 x 10% = 4.224 de lei.
8. Venitul efectiv încasat = venitul brut – cheltuieli totale deductibile – CAS – CASS – impozitul = 140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760 – 4.224 = 38.016 de lei.

În sinteză, situația este prezentată în Tabelul nr. 2.2.

Exemplul nr. 2.2:

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente

mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, întocmit pe baza

prevederilor legale în vigoare în prezent, conform cărora

CASS NU este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului.

Până în punctul 6, situația din acest exemplu nr. 2.2 este identică cu cea din exemplul nr. 2.1

1. Veniturile totale obținute = 140.000 de lei.
2. Cheltuieli totale deductibile = 80.000 de lei.
3. Venitul net = 60.000 de lei.
4. Contribuția de asigurări sociale pentru pensie (CAS) = 15.000 de lei.
5. Contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) = 2.760 de lei.

Începând cu punctul 6, situația se schimbă față de cea din exemplul nr. 2.1 prin faptul că, în acest exemplu, contribuția de asigurări sociale pentru sănătate NU este deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului.

6. Venitul impozabil = (venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări pentru pensie) x cota de impozit = (140.000 – 80.000 – 15.000) x 10% = 45.000 de lei.
7. Impozitul = venitul impozabil x cota de impozit = 45.000 x 10% = 4.500 de lei.
8. Venitul efectiv încasat = venitul brut – cheltuieli totale deductibile – contribuţia de asigurări sociale – contribuția de asigurări sociale pentru sănătate – impozitul = 140.000 – 80.000 – 15.000 – 2.760 – 4.500 = 37.740 de lei.

În sinteză, situația este prezentată în Tabelul nr. 2.2, din care rezultă următoarele concluzii foarte interesante:

Tabelul nr. 2.2:

situația comparativă dintre exemplele nr. 1.1, nr. 2.1, nr. 2.2 și

diferențele dintre exemplele nr. 2.2 și nr. 2.1

Concluziile nr. 2:

Prin scoaterea contribuției de asigurări sociale pentru sănătate de la a NU mai fi deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului are loc, la acest contribuabil:

1) o creștere a venitului impozabil, cu 2.760 de lei, de la 42.240 la 45.000 de lei;

2) o creștere a impozitului, cu 276 de lei, de la 4.224 la 4.500 de lei;

3) o reducere a venitului efectiv încasat cu 276 de lei, de la 38.016 la 37.740 de lei;

4) o creștere a obligațiilor bugetare cu 276 de lei, de la 21.984 la 22.260 de lei.

3. Veniturile din activități independente,

mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară

Așa după cum am mai arătat, începând de la 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe țară este de 2.300 lei pe lună și a fost stabilit prin „Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, publicată în Monitorul Oficial  nr.40 din 13 ianuarie 2021. Suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.

Veniturile din activități independente, mai mici decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se supun nici contribuției sociale pentru pensie (CAS) și nici contribuției de asigurări sociale pentru sănătate (CASS), ci numai impozitului.

Și pentru asemenea situații sunt numeroși contribuabili care nici în prezent nu cunosc faptul că, începând cu 23 martie 2018, nu mai datorează nici contribuției sociale pentru pensie (CAS) și nici contribuției de asigurări sociale pentru sănătate (CASS), ci numai impozitul.

În cazul în care venitul net este mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, respectiv decât 27.600 de lei, NU se datorează CASS în mod obligatoriu, dar contribuabilul poate opta pentru plata CASS la suma a 12 salarii minime brute pe țară, nici mai mult nici mai puțin; altfel spus, la opțiune există o singură sumă la care poate plăti CASS, respectiv la suma a 12 salarii minime brute pe țară, de  27.600 de lei.

Exemplul de calcul nr. 3.1:

calculul obligațiilor bugetare pe veniturile din activități independente

mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, situație în care

NU se supun se datorează nici CAS, nici CASS, ci numai impozitul pe venit.

1. Veniturile totale obținute = total încasări = venitul brut = 140.000 de lei.
2. Cheltuieli totale deductibile (admise la scădere din venituri) = 113.000 de lei.
3. Venitul net = veniturile totale obținute – cheltuielile totale deductibile = 140.000 – 113.000 = 27.000 de lei, mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, de 27.600 de lei.
4. Contribuția de asigurări sociale pentru pensie (CAS) = 0 lei.
5. Contribuția de asigurări sociale pentru sănătate (CASS) = 0 lei.
6. Venitul impozabil = [venitul brut – cheltuieli totale deductibile – CAS – CASS] x cota de impozit = (140.000 – 113.000 – 0 – 0) x 10% = 27.000 de lei.
7. Impozitul = venitul impozabil x cota de impozit = 27.000 x 10% = 2.700 de lei.
8. Venitul efectiv încasat = venitul brut – cheltuieli totale deductibile – CAS – CASS – impozitul = 140.000 – 113.000 – 0 – 0 – 2.700 = 24.300 de lei.

Tabelul 3.1:

situația comparativă dintre exemplele nr. 1.1, nr. 2.2, nr. 3.1 și

diferențele dintre exemplele nr. 2.2 și nr. 2.1.

Concluziile nr. 3:

Pentru veniturile din activități independente obținute în anul 2021:

1. CAS se calculează la venitul ales, [vezi art. 148, alin (4) din Codul fiscal] dar care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.
2. CASS se calculează la suma a 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.330 lei = 27.600 de lei.
3. Impozitul se calculează pornind de la venitul net.
4. În cazul în care venitul net este mai mic decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, respectiv decât 27.600 de lei, NU se datorează CASS în mod obligatoriu, dar contribuabilul poate opta pentru plata CASS la suma a 12 salarii minime brute pe țară, nici mai mult nici mai puțin; altfel spus, la opțiune există o singură sumă la care poate plăti CASS, respectiv la suma a 12 salarii minime brute pe țară, de 27.600 de lei.
5. În cazul în care venitul net este mai mare decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, respectiv decât 27.600 de lei, se datorează CASS, obligatoriu, la această sumă, de 27.600 de lei.
6. Obligațiile de plată fiind calculate pentru anul fiscal 2021, se impun și următoarele precizări:

6.1. Până la 31 decembrie  2017 erau în vigoare: cota de CAS, pentru condiții normale de muncă = 26,3% pe total, din care pentru angajator = 15,8%, iar pentru angajat = 10,5%; cota de CASS = 10,7% pe total, din care pentru angajator = 5,2%, iar pentru angajat = 5,5%; impozitul = 16%.

6.2. Începând cu 1 ianuarie 2018 se aplică: cota de CAS = 25%; cota de CASS = 10%; cota de impozit = 10%; calcul contribuțiilor și al impozitului se face de angajator, sumele se rețin de acesta de la angajat și se virează de angajator în termenul legal.

7. „Declarație Unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, Formularul 212, este prevăzută și reglementată prin „Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.127 din 30 decembrie 2021pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice»”, publicat în Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2022
8. Pentru veniturile obținute în anul 2022:

8.1. Nu există obligația plăților anticipate în timpul anului a datoriilor către stat menționate mai sus; numai cine dorește poate să facă plata acestora în timpul anului.

8.2. După încheierea anului fiscal 2022, există obligația depunerii Declarației Unice până la 25 mai 2023, dată până la care aceste obligații bugetare trebuie calculate și plătite. Aceasta în condițiile în care prevederile legale în vigoare în prezent nu se vor modifica (prezentul articol fiind elaborat pe baza prevederile legale în vigoare la data de 10 martie 2022).

8.3. Pentru anul 2022, prin art. 1 din „Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 din 4 octombrie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial  nr. 950 din 5 octombrie 2021, s-a stabilit: „Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră.”

4. Necesitatea reformulării prevederilor

articolul 118, alin. (2), lit. b) din Codul fiscal

1. Începând cu 23 martie 2018 a intrat în vigoare „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 23 martie 2018, în vigoare începând cu 23 martie 2018.
2. În OUG nr. 18/2018, prin pct. 36. se prevede că, la articolul 118, alin. (2), lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduce contribuţia de asigurări sociale datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

3. Deci, prin această prevedere se dispune precis și la modul imperativ că numai „contribuţia de asigurări sociale” se deduce, nu și „contribuţia de asigurări sociale de sănătate”.
4. În „Nota de fundamentare” la OUG nr. 18/2018 nu se face nici o referire (a) la introducerea acestei prevederi și (b) la care este rațiunea introducerii acesteia, dacă există.
5. Prin scoaterea contribuției de asigurări sociale pentru sănătate de la a NU mai fi deductibilă la calculul venitului impozabil și a impozitului pe venit are loc, la contribuabil:

5.1) o creștere a venitului impozabil;

5.2) o creștere a impozitului;

5.3) o reducere a venitului efectiv încasat;

5.4) o creștere a obligațiilor bugetare.

6. Părerea unanimă a specialiștilor este că:

6.1) din nici un punct de vedere nu se justifică scoaterea de la deducere a „contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”;

6.2) a avut loc o eroare în formularea prevederilor articolul 118, alin. (2), lit. b) din Codul fiscal,  formularea corectă fiind următoarea:

„b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate prevăzute la lit. a), din care se deduc contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.”

5. 5. Necesitatea armonizării bazei de calcul a contribuțiilor sociale

În prezent, în Codul fiscal, se prevede că, baza de calcul a contribuțiilor sociale, este foarte diferită la veniturile din salarii, față de veniturile din activități independente, respectiv:

1. Pentru veniturile din SALARII, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie „venitul net”, care, în exemplul nr. 1.1, este de 135.000 de lei;
2. Pentru veniturile din ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE, baza de calcul a contribuțiilor sociale o constituie:

2.1. Pentru CAS:

2.1.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie venitul ales, care nu poate fi mai mic decât suma a 12 salarii minime;

2.1.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul cel puțin la nivelul sumei a 12 salarii minime.

2.2. Pentru CASS:

2.2.1) pe veniturile din activități independente mai MARI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul o constituie suma a 12 salarii minime;

2.2.2) pe veniturile din activități independente mai MICI decât suma a 12 salarii minime brute pe țară, NU se datorează, dar se poate opta pentru o  bază de calcul la nivelul sumei a 12 salarii minime.

Aceste reglementări ale bazei de calcul a contribuțiilor sociale trebuie armonizate fie și numai din cauză că:

1. Sunt discriminatorii între diferite categorii de contribuabili, care nu se justifică din nici un punct de vedere.
2. Pentru același venit brut se ajunge la obligații bugetare de plată foarte diferite, care sunt amplu prezentate în articolul nostru intitulat „Situațiile în care pentru veniturile din activități independente nu se datorează contribuții sociale”.
3. S-a creat un adevărat „haos legislativ” care este aproape imposibil de cunoscut, de interpretat și de aplicat corect, nu numai de (aproape) toți contribuabilii, dar chiar și de marea majoritate a organelor fiscale, dezamăgite și ele de numărul foarte mare de asemenea prevederi din întreaga legislație fiscală.

Anexa nr. 1

Definirea veniturilor din activităţi independente

1. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016

 „Art. 7. Definiţii ale termenilor comuni

În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

3. activitate independentă – orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii;”

„Art. 67. Definirea veniturilor din activităţi independente

(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

Art. 67¹. Definirea veniturilor din România din activităţi independente

Veniturile obţinute din activităţi independente desfăşurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.”

Art. 76. Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor

(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.[…]

Art. 78. Determinarea impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

(1) Beneficiarii de venituri din salarii şi asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri, cu excepţia persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

1. a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:

(i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

(ii) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;

(iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;

(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa, aşa cum este definită la art. 77 alin. (3);

1. b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

(2¹) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează:

1. a) angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
2. b) plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.

Art. 118. Stabilirea venitului net anual impozabil

(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem real, se reportează şi se compensează de către contribuabil cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 7 ani fiscali consecutivi.

Art. 148. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b¹)

(4) Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b^1), o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

Art. 170. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h)

(4) Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

Art. 180. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei

(1)  Următoarele persoane fizice pot opta pentru plata contribuţiei:

1. a) persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 lit. b)-h), sub nivelul plafonului minim prevăzut la art. 170 alin. (2);
2. b) persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1).
3. c) persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016, în vigoare începând cu 13 ianuarie 2016

CAPITOLUL II. Venituri din activităţi independente

SECŢIUNEA 1. Definirea veniturilor din activităţi independente

„6. (1) În aplicarea prevederilor art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual şi/sau într-o formă de asociere constituită potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă naştere unei persoane juridice, în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de venituri.

(2) Exercitarea unei activităţi independente, reglementată prin art. 67 din Codul fiscal, presupune desfăşurarea acesteia cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri.

(3) O activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal este o activitate independentă.

(4) Activităţile care generează venituri din activităţi independente cuprinse în cadrul art. 67 alin. (1) din Codul fiscal sunt, cu titlu de exemplu:

1. a) activităţi de producţie;
2. b) activităţi de comerţ, respectiv cumpărare de bunuri în scopul revânzării acestora;
3. c) organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
4. d) activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agenţie, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului civil, precum şi a altor acte normative, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
5. e) vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;
6. f) activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;
7. g) transport de bunuri şi de persoane;
8. h) activităţi de prestări de servicii.

(5) Veniturile reglementate la art. 67 din Codul fiscal obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directă către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităţi independente. În această situaţie consignatarul/cumpărătorul va solicita documente care atestă provenienţa bunurilor respective, precum şi cele care atestă desfăşurarea unei activităţi independente. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

(6) Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente în conformitate cu reglementările art. 67 din Codul fiscal, printr-un sediu permanent.

(7) În aplicarea art. 67 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

(8) În sensul art. 67 alin. (2) din Codul fiscal, în categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi a îndeplinirii a cel puţin 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3 din Codul fiscal.”

Conf. Univ. Dr. N. Grigorie Lăcrița

Dr. Pop Vasile Radu

Foto: pixabay.com

Bibliografie

Legea  nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 79 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial  nr. 885 din 10 noiembrie 2017.

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 18 din 15 martie 2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial  nr. 260 din 23 martie 2018.

Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016.

Hotărârea Guvernului nr. 4 din 13 ianuarie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial  nr.40 din 13 ianuarie 2021. Prin H.G. nr. 4/2021, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a stabilit la suma de 2.300 lei lunar.

Hotărârea Guvernului nr. 1071 din 4 octombrie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial  nr. 950 din 5 octombrie 2021. Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a stabilit la suma de 2.550 lei lunar.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.127 din 30 decembrie 2021pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, publicat în  Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2022

[1] Începând de la 1 ianuarie 2021, salariul minim brut pe țară este de 2.300 lei pe lună și a fost stabilit prin „Hotărârea Guvernului nr. 4 din 13 ianuarie 2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, publicată în Monitorul Oficial  nr.40 din 13 ianuarie 2021. 12 salarii minime brute pe țară = 12 x 2.300 lei = 27.600 de lei.