Luni, 9 septembrie 2019, ca urmare a reînnoirii parteneriatului U.Z.P.R. – Institutul Cultural Român, în sala de conferințe a I.C.R. a avut loc prima serată „Eminescu Jurnalistul” sub genericul „Convorbiri jurnalistice”.
Moderatorul Seratei a fost, de data asta, chiar Doru Dinu Glăvan, președintele U.Z.P.R., care a reamintit că aceste întâlniri, desfășurate sub patronatul spiritual al celui mai mare ziarist român, Mihai Eminescu (de aici denumirea „Seratelor”), au debutat cu șase ani în urmă, la propunerea lui Dan Toma Dulciu și Miron Manega. De atunci, aceste întâlniri s-au desfășurat cu regularitate, în fiecare a doua zi de luni a fiecărei luni, cu excepția perioadelor de vacanță (vara).
Serata a debutat, ca de obicei, cu prezentarea, de către Miron Manega, a unui fragment din publicistica lui Eminescu, sub titulatura „De la Eminescu cetire”. De data asta, a fost ales un text din studiul lui Eminescu „Icoane vechi și icoane nouă”, publicat de acesta în decembrie 1877, într-un ciclu de 6 articole consecutive, în TIMPUL. Sensul acestui „protocol” de desfășurare a Seratelor (devenit tradiție la UZPR) este, pe de o parte, acela de a da sens spiritual momentelor Seratei (ca o rugăciune sau ca o binecuvântare înaintea unei călătorii), iar pe de altă parte de a readuce în memoria contemporanilor halucinanta actualitate a gândirii eminesciene. Iată un fragment din textul selectat de Miron Manega:
„Am admis legiuiri străine? Ei bine, nu le-am admis pentru român, cu trebuințele căruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau și cari știu a se folosi de dânsele. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare.
Căci azi avem cele mai înaintate instituții liberale. Control, suveranitatea poporului, codice franțuzești, consilii județene și comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rău, căci instituțiile nouă nu se potriveau cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor muncitoare de cari dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreține aparatul costisitor și netrebnic al statului modern…”.
Momentul următor a fost acordarea, de către UZPR prin președintele Doru Dinu Glăvan, a distincției Credință și Loialitate poetului și publicistului Nicolae Dan Fruntelată (membru UZPR), pentru consecvența, abnegația și pasiunea puse în slujba jurnalismului și a actului de cultură de-a lungul unei cariere exemplare. Momentul, care a beneficiat și de o Laudatio rostit de cunoscutul eminescolog Prof. Univ. Nicolae Georgescu, a fost pregătit cu grijă, fiind precedat de o surpriză emoționantă, atât pentru public, cât și pentru cel omagiat: vocea lui Tudor Gheorghe în concert, interpretând cântecul „Balada de la Grand Vanjou”, pe versurile lui Nicolae Dan Fruntelată.
Un aspect inedit al Seratei l-a reprezentat premierea câștigătorilor concursului organizat de UZPR, „Eliberarea Budapestei de comunism – Povestea opincii”. Înaintea înmânării premiilor, Miron Manega a explicat, pe scurt, împrejurările ocupării Budapestei în 1919 și năstrușnica idee pe care au avut-o doi soldați români (sergentu Iordan din Dolj și caporalul Bivolaru din Mehedinți) de a „arbora”, deasupra drapelului Ungariei de pe clădirea Parlamentului din Budapesta, o opincă găurită. Întrebarea concursului a fost: „în ce an a apărut publicația comemorativă (în număr unic) despre evenimentele din anul 1919, intitulată «PAGINI DE GLORIE – DE LA TISA LA BUDAPESTA?»”. Răspunsul corect a fost 1920. Primii cinci concurenți care au răspuns corect au fost premiați, în cadrul Seratei de luni, cu câte o gravură din cele 100 de bucăți realizate de artistul plastic Nicu Dumitrescu pe această temă („Eliberarea Budapestei de comunism”).
Tot în cadrul seratei din 9 septembrie au fost lansate mai multe cărți aparținând unor membri ai Uniunii: „Satul sub zăpezi”, de Ioan N. Roșca (care a făcut și o succintă analiză a recentului volum al poetului Theodor Damian „Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu”), „Cursa de fluturi”, de Nicolae Dan Fruntelată, și „De la Sov-Rom la Show Room”, de Vasile Szolga. Fiecare autor și-a prezentat propria carte, oferind și autografe la finalul manifestării.
Serata s-a încheiat cu emoționantele evocări ale soților Daniela si Constantin Gumann, stabiliți de multi ani la Salzburg, unde au înființat Asociația Scriitorilor Români din Austria. Soții Gumman sunt promotori activi ai limbii și culturii române în spațiul austriac, unde au realizat și o publicație online în limba română: „Condeierul Diasporei”. Cele mai recente cărți ale lor sunt „Crăciunul care mi-a schimbat viața” (Daniela Gumann) și „Cartea luminii” (Constantin Gumann).
Serata „Eminescu Jurnalistul” a marcat revenirea în forță a proiectului demarat în 2014, de data asta sub auspiciile unui nou început al relațiilor UZPR cu ICR.
Tanța Tănăsescu
