Creșterea prețului locuințelor
Prețurile locuințelor au crescut cu 54% în Statele Unite ale Americii, cu 32% în China și cu aproape 15% în Uniunea Europeană între 2015 și 2024. Deși au fost implementate politici de creștere a ofertei și de reglementare a chiriilor, impactul acestora a fost limitat și problema locuirii a devenit tot mai presantă. Soluțiile propuse, precum construirea mai multor locuințe, plafonarea chiriilor, investițiile în locuințe subvenționate și restricționarea achiziției de proprietăți de către străini, nu au reușit să detensioneze piațele imobiliare din aproape toate țările, în special cele din marile orașe.
Preţurile locuințelor în România au crescut cu 20% în ultimii 15 ani, potrivit datelor Biroului European de Statistică – Eurostat. La nivelul Uniunii Europene, în acelaşi interval de timp, costul achiziţionării unei locuințe a crescut cu 52%. Cele mai mari creşteri în cazul preţurilor la locuințe au fost înregistrate în Estonia – 232% şi Ungaria – 218%, în timp ce în Italia acestea au scăzut cu cinci procente.
Cele 10 paradisuri fiscale pentru corporații
1. Insulele Virgine Britanice; 2. Insulele Cayman; 3. Bermuda; 4. Elveția; 5. Singapore; 6. Hong Kong; 7. Țârile de Jos; 8. Jersey; 9. Irlanda; 10. Luxemburg.
Indicele paradisurilor fiscale pentru corporații clasifică țările în funcție de gradul de complicitate cu care ajută corporațiile multinaționale să nu plătească impozitul pe profit în alte țări. Acest lucru se realizează prin evaluarea marjei de manevră pe care o oferă legile și reglementările unei țări în ceea ce privește abuzul fiscal al societăților și prin monitorizarea volumului de activitate financiară desfășurată de societățile multinaționale care intră și iese din țara respectivă. Această abordare bifactorială de evaluare atât a legislației, cât și a activității, permite indicelui să clasifice țările în funcție de riscurile relative pe care legislația lor le prezintă pentru alții în practică și nu doar în teorie, spre deosebire de majoritatea „listelor negre” referitoare la paradisurile fiscale.
Tax Justice Network, o organizație neguvernamentală înregistrată la Londra, a realizat la începutul lunii octombrie 2024 clasamentul de mai sus pe baza unui raport care ia în considerare volumul activității financiareă în diferitele țări din jurul lumii, inclusiv fluxurile monetare, precum și transparența legislativă și stimulentele fiscale oferite corporațiilor.
Decizia controversată a CERN
Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), cu sediul la Geneva (Elveția) a decis să nu mai permită accesul la programele ei pentru aproximativ 500 cercetători afiliați instituțiilor rusești, izolând astfel cercetătorii din Rusia de facilitățile sale de ultimă generație. CERN – care găzduiește singurul Large Hadron Collider din lume – a anunțat pe 30 septembrie 2024 numărul oamenilor de știință afectați, finalizând un angajament făcut inițial după declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Mișcarea este o ruptură majoră pentru instituția de la Geneva.
Rusia nu este un stat membru al CERN, dar a avut statut de observator încă din perioada de vârf a Războiului Rece – un parteneriat care a reflectat misiunea fondatoare postbelică a CERN de „știință pentru pace”. CERN, care și-a sărbătorit a 70-a aniversare pe 1 octombrie 2024, a subliniat că această măsură blochează cooperarea cu instituțiile rusești, și nu cu persoane fizice (CERN ia o decizie controversată: dă afară 500 de oameni de știință, doar pentru că sunt ruși. Mutarea aduce pierderi uriașe (stiripesurse.ro).
