România este în plin dezastru umanitar, cu 561 de morți de covid în 24 de ore. 26 septembrie 2021 a fost ziua cu cel mai negru bilanț de la începutul pandemiei și a întărit poziția României pe primul loc la decese în pandemie, raportat la populație, în ultimele săptămâni.
Calamitatea şi năpasta umanitară care au evoluat de peste o lună reies și din comparațiile cu alte state sau cu evenimente tragice din trecut.
România trece printr-un „dezastru umanitar”, iar în 24 de ore a înregistrat o mortalitate cauzată de COVID peste dublul Europei şi de șase ori mai mare decât media lumii.
Din totalul deceselor raportate în 29 septembrie 2021 în lume, 5% sunt români. 11,5% din decesele Europei sunt în România. Covârșitoarea majoritate a acestor decese erau evitabile…
Cauzele pentru care am ajuns la această „implozie social”:
reducerea încrederii în autorități, în decidenți, în clasa politică; de înțeles după 30 de ani de frământare, escrocherie, risipă și exhibiție politică cumplită;
automizarea societății în care trăim; lipsa acuității pentru binele comun; zidurile pe care le-au ridicat. Lipsa coeziunii face aproape imposibil efortul colectiv necesar în cazul unei catastrofe; niciun pic de empatie.
politizarea crizei sanitare – politicul a decredibilizat permanent orice măsură, orice îndemn, orice decizie pentru a mai câștiga „favorabilitate” sau „intenție de vot” sau care or mai fi indicatorii de prin sondaje.
Cel mai proaspăt eveniment tragic a fost incendiul din Clubul Colectiv, din 2015. Incendiul s-a soldat cu 64 de morți, adică de aproape nouă ori mai puțin decât morții pandemiei în ziua de marți, 19 octombrie 2021.
La Revoluția anticomunistă din 1989 au murit 1.166 de români. În 26 septembrie 2021 au murit 561, adică jumătate din victimele înregistrate la Revoluție în cinci zile.
Cutremurul din 1977 s-a soldat cu 1.570 de victime. Morții de azi din pandemie reprezintă o treime dintre victimele celui mai devastator cutremur din istoria recentă.
În ciuda numărului în creștere al deceselor zilnice, Guvernul, Parlamentul și președintele Iohannis nu au propus nicio măsură. Numărul deceselor în România este de 50.755.
Din cauza pandemiei de coronavirus, milioane de oameni sunt nevoiţi să rămână acasă, în izolare. Trebuie să privim diferenţiat aceste măsuri luate de autorităţi. Ştim că forma extremă de izolare – carantina – poate duce la dereglări psihice chiar şi la persoane cu un psihic sănătos.
După o perioadă de carantină, oamenii se confruntă mai frecvent cu probleme cum ar fi anxietatea, insomnia sau dificultăţi în a face faţă stresului. S-a mai constatat că nu există diferenţe în acest sens între persoane tinere sau vârstnice, între bărbaţi şi femei. Cu toţii putem fi afectaţi de consecinţele izolării. De aceea este şi indicat că astfel de măsuri să fie aplicate doar atunci când sunt neapărat necesare.
Interdicţia de a călători nu a avut un aşa mare efect în ce priveşte stoparea propagării coronavirusului ca distanţarea socială. De fapt, ar trebui să o numim distanţare fizică.
Pandemia este o epidemie care se extinde pe o zonă largă, pe un teritoriu foarte mare. Poate fi vorba despre o țară, un continent sau o întreagă planetă, cum este cazul în această perioadă.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, pandemiile sunt pornite de noi tipuri de virusuri și de agenți patogeni noi.
Viorica Nicolescu/UZPR
