Luni 11 noiembrie 2019, la Institutul Cultural Român a avut loc o nouă ediție a tradiționalei, deja, Serată „Eminescu Jurnalistul”. Moderatorul ediției a fost, de data asta președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan.
Serata a fost deschisă, ca de obicei, prin lectura unui text emblematic din publicistica lui Eminescu, moment punctat, ca de aproape fiecare dată, de Miron Manega, sub titulatura rubricii „De la Eminescu citire”. Textul a fost extras dintr-un articol publicat în TIMPUL, la 8 noiembrie 1877 și relevă esența teoriei statului organic a marelui poet și jurnalist: „Dar raţionamentele materialiste, brutale fiind, lesne de priceput şi apelând oarecum la bestia din om, găsesc în suta a nouăsprezecea, o mulţime de aprigi apărători, încât viaţa noastră modernă pare a se apropia de povârnişul fatal, pe care istoricii latini îl presupun, fără cuvânt, a fi existat înaintea constituirii statelor, adecă acea stare de vecinică vrajbă, însemnată cu vorbele bellum ominium contra omnes, răsboiul tuturor contra tuturor. Astfel, s’ar putea spune că întreaga luptă între taberele opuse, numite una liberală – care ajunge la comunism, alta conservatoare – care poate ajunge într’adevăr la osifiearea statului, e pe de o parte lupta pentru drepturi, pe de alta lupta pentru datorii. Conservatismul luptă pentru datorii. Pentru el împlinirea datoriilor către semenii săi, solidaritatea de bună voie sau impusă prin legi a cetăţenilor unui stat, o organizare strictă, în care individul e numai mijloc pentru întreţinerea şi înflorirea colectivităţii, cruţarea economică a tuturor claselor, pe care le priveşte ca organe vii ale societăţii, cu un cuvânt organizarea naturală, înţeleasă de toţi, moştenită adesea prin tradiţie, prin obiceiul pământului, recunoscută de toţi fără legi scrise chiar, iată starea de lucruri la care aspiră conservatismul extrem. Dar şi ceastă direcţie are primejdiile ei. Vecinica tutelă, exercitată asupra claselor de jos, le dă într’adevăr pânea de toate zilele, dar le lipseşte de energie individuală, le face indolente. Pe de altă parte sistemul libertăţii, totodată al individualismului, cuprinde primejdii şi mai mari. El preface viaţa într’o luptă de exploatare reciprocă, care poate ajunge la disoluţiunea completă a statului. Şi într’acolo tind ideile comuniste internaţionale de azi. Între aceste două extreme e poate meşteşugul adevăratei politice. A împreuna exigenţele existenţei neapărate a statului cu exigenţele libertăţii individuale, a nu permite ca asociaţii de indivizi răpitori să facă din stat o unealtă a lor, şi a nu lăsa, pe de altă parte, ca statul impersonal să lege cu totul mânile individului, asta e problema pe care mulţi s’au încercat s’o deslege, dar de la Cezarii Romei şi până la Cezarii moderni nu s’au găsit încă remedii radicale, ci numai paliative.”
Sub impresia adâncă lăsată de textul iconic eminescian, a urmat o prezentare detaliată a memorabilei vizite a conducerii uniunii noastre, făcute peste ocean, la Filiala UZPR din New York, dându-se astfel curs amabilei invitații a acestei reprezentanțe etalon a uniunii ziariștilor români În cadrul discuțiilor avute cu acest prilej s-au evocat și analizat mai multe proiecte ce vor fi gestionate direct de către Filiala din New York, sub îndrumarea Părintelui profesor doctor Theodor Damian, un adevărat „Pater familias” pentru românii americani și canadieni.
Materializând cu consecvență conceptul dialogului activ între generații, cuprins în manifestul programatic al acestor serate, sub titlul CONVORBIRI JURNALISTICE, s-a desfășurat un adevărat recital de idei, având ca protagoniști pe binecunoscuții jurnaliști Andreea Crețulescu de la România TV și Bogdan Chirieac, de la DCNews.
Andreea Crețulescu și-a prezentat credo-ul ei în materie de presă, spunând că trebuie să conștientizăm faptul că ne adresăm unei audiențe eterogene și atunci trebuie să fii cât mai explicit, să poți intra în cât mai multe case, astfel încât să înțeleagă toți informația transmisă. Și toate acestea, fără a face rabat de la principii, fără să interferăm cu propriile noastre idei, să deturnăm opinia publică de la percepția corectă, mai ales atunci când aducem în atenție o problematică importantă, de mare interes public.
Bogdan Chirieac, la rândul lui, ne-a reamintit că situația în domeniul jurnalismului contemporan se află sub imperiul relativității, explicând auditoriului cât de mult s-a schimbat în ultimul timp suportul prin care ajunge informația la oameni, că modificările sunt fundamentale și că suntem departe de a le putea face față. De asemenea, a atras atenția asupra fenomenului știrilor false, „fake news”, care ajung să otrăvească societatea și să o schimbe fundamental într-o direcție sau alta. Rezultatul este catastrofal, ducând uneori la pierderi materiale și, mai grav, umane.
Președintele Uniunii le-a înmânat celor doi invitați distincția „Credință și Loialitate” pentru talentul, consecvența, devoțiunea și responsabilitatea profesională, puse în slujba înnobilării meseriei de jurnalist.
Seara a continuat cu o valoroasă și inedită informare, cu date noi despre basorelieful lui Eminescu de la Cimitirul Bellu din București, susținută de jurnalista Tanța Tănăsescu. Aceasta, propunându-și ca temă o inventariere și imortalizarea fotografică a monumentelor de for public, având ca subiect iconografia Mihai Eminescu a avut revelația de a descoperi pe basorelieful lui Mihai Eminescu de la mormântul acestuia din Cimitirul Bellu din București, pe lângă numele „J. Georgescu”, și pe acela al colaboratorului sculptorului român, maestrul orfevrier „Louis Martin, Fondeur Paris”, precum și data realizării acestui medalion: 1891.
Informația, fiind considerată inedită și de valoare, a fost preluată și postată în mediul online de site-ul francez E-monument.net (găzduind baza de date a patrimoniului monumental francez și străin), corespondent al românescului CIMEC ( E-patrimoniu.ro). Tanța Tănăsescu a primit, din partea lui Dominiques Perchet, mesajul că aceștia au actualizat baza lor de date iar monumentul va fi făcut cunoscut și prin următorul lor buletin informativ- La Mougeotte.
Miron Manega a oferit, în completare, date despre mormântul lui Eminescu și contul existent în numele acestuia, constituit din banii colectați pentru ridicarea monumentului funerar, cont care a ajuns, prin capitalizare, la impresionanta sumă de 3.000.000 de euro.
Actrița Doina Ghițescu a recitat apoi din lirica lui Mihai Eminescu.
Președintele Doru Dinu Glavan a oferit informații privind proiectele UZPR în curs de finalizare, ce vor marca viitorul apropiat al Uniunii: o cafenea literară a jurnaliștilor, un salon al presei române la Romexpo și multe altele.
Spre finalul Seratei, din public a fost invitat să vorbească celor prezenți Gen. Stan Petrescu, jurnalist și scriitor, care a vorbit despre dezideratul rolului nobil pe care ar trebui să-l aibă presa astăzi, într-o lume a haosului și a marilor bătălii pentru acapararea bunurilor altora, precum și despre morala în societate, în care jurnalistul trebuie să fie imparțial, obiectiv și sa lupte pentru adevăr.
Prof. Ion Haineș a prezentat cu mult entuziasm, în fața auditoriului, toate excepționalele inițiative ale Președintelui Uniunii, Doru Dinu Glăvan, pe care le găsește binevenite și le salută din toată inima, spunând că acestea se simt, se văd și le trăim. Dumnealui a subliniat că o problemă fundamentală este limba folosită în presă, comunicând și intenția sa de a scrie un studiu cu acest subiect.
În încheiere, Doru Dinu Glăvan a mulțumit celor prezenți, arătând că serata aceasta dovedește încă o dată cât de necesare și bine-venite sunt asemenea întâlniri pentru breasla ziariștilor.
Fotoreportaj de Tanța Tănăsescu / UZPR
1 comentarii pentru “Sub semnul Dialogului, o nouă ediție a Seratelor „Eminescu jurnalistul””
Felicitari organizatorilor si deopotriva laureatilor pentru asemenea reuniuni profesionale de calitate.