◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024

„Ateneu arădean” – prima revistă din istoria Bibliotecii Județene  „Alexandru D. Xenopol” 

Pentru prima oară în istoria existenței sale, Biblioteca Județeană  „Alexandru D. Xenopol” Arad va avea o revistă de cultură:

 „Ateneu arădean”.

E adevărat că  pentru redactarea  revistei  și-au dat concursul trei asociații: una literară – Liga Scriitorilor din România – filiala Arad, una istorică – Societatea Națională de Istorie,  oameni de cultură ai Aradului și una jurnalistică – Filiala „Ioan Slavici” Arad a UZPR – dar întietatea și inițiativa  de-a o fi  editat aparține bibliotecii și  managerului ei, dl. Doru Sinaci.

Salutăm, deci,  inițiativa și determinarea  dlui director  în  apariția acesteia!

Destul de ambițioasă ca să-și dorească să devină cunoscută în spațiul cultural românesc, revista de cultură „Ateneu arădean”, putea să se numească  cu totul altfel. Și totuși, arădenii au ales această denumire. De ce?

Deloc  întâmplător. Din rațiuni  continuatorii sau mai degrabă, din  rațiuni de împlinire a  unui vis cultural și istoric.                                     

Ne-ntoarcem în timp.

 În anii 1834-35, un grup de intelectuali  arădeni și-a dorit nașterea unei reviste românești pe care urmau să o numească „Atheneu Romanescu”. Ea venea, ca ploaia într-un deșert,  într-un spațiu în care nu  a mai existat nicio publicație românească. Având  în vedere acest aspect, revista  urma să aibă  o însemnătate deosebită: să fie prima revistă de limbă română de pe teritoriul țării. Uriașă perspectivă!

„De ce trebuință” era  o astfel de publicație? – urmau să justifice chiar redactorii ei. 

La acea dată, revista a fost  deosebit de importantă, neîndoielnic,  din punct de vedere  al conținutului și al intențiilor educative,   în următoarele  direcții:  „curățirea și îndreptarea limbii”, „conspectarea  istoriei  românilor”,  „rădicare a  societății ”, etc. 

Singurul său neajuns? Era  scrisă în limba română având  caractere chirilice.

Dacă ne uităm la manuscris,  găsim în  cuprinsul – „cuprinzătoriu” – „Atheneului  Romanescu”  ,  următoarele capitole:

„§.1. Alocuţie; §. 2-lea. Un dialogu; §.3. Ispita cugetului; §.4. Materia atheneică şi cabinetică; §.5. Un conţeptu despre soţietatea aceasta dătătoare de cărţi; – Planul; §.6. Fundatorii Atheneului şi a cabinetului pe obeliscul nemurirei A) D. D. Meţenaşi: B) D. D: Acţionari; §.7. Alte materii; §.8. Conspectul Istoriei Românilor; §.9. Grăire cătră alţi părtinitori; §.10. Coordinaţia Atheneului; §.11. Izbucnirea pornirilor; §.12. Continuarea coordinării; §.13. De ce trebuinţă e conversaţionalnicul lexiconu; §.14. Dar Atheneul Românescu?; §.15. Cauza vocabulariului; §.16. Cugetul redacţiei despre cureţirea şi îndreptarea limbei; §.17. Cauza întârzierii cu tipărirea. – statutele soţietăţii acestia; §.18. Să îngădue a se rădica soţietatea aceasta; §.19. Cuvântu cătră personalul Atheneicescu şi cabineticesc”.

În capitolul §.2. al vechii reviste, intitulat „Un dialogu”, Alexandru Gavra – coordonatorul acestui istoric demers – îi învață pe români cum să își chivernisească bani pentru cărți: 

„Pre acei bani, carii uneori îi chieltueşti în neştire e cruţe-ţi numai grâcleanul de beuturi, e be numai apă, să vezi ce-ţi vei căştiga? Vei căştiga întâiu, că-ţi vor rămânea banii ce-i dai pe beuturi nechieltuiţi; a doaoa vei căştiga sănătate; a treia minte neturburată, şi năînvăluită, prin carea iară-ţi vei căştiga cinste, omenie naintea familiei tale, şi naintea streinilor; a patra rând bun în casă-ţi; a cincea înflorire economiei tale; iară a şasa pruncii tăi vor căpăta de la tine exemplu bunu, şi aşa prin acea cruţareîţi vor rămânea bani destui pentru cărţi”.

Care erau obiectivele (metodele, soluțiile )  propuse de vechiului „Atheneu” ,  denumite în limbajul  de atunci: „Precognitele  Atheneulu”? .

„Redacţia, îndată în fruntariul „Atheneului” cam în formă de prefaţie, arată publicului paşurile, carele-au făcut pănă aci, în treaba rădicării Soţietăţii româneşti dătătoare de cărţi, înpletind în voarbăşi şi alte observăţi”.

Ca să fie mai motivant  în întreprinderea sa,  profesorul Alexandru Gavra s-a adresat direct cititorului într-un cuvânt înainte, folosind trimiteri la istoria și la originea poporului  român, precum și la sentimentele de mândrie, la  nevoia de știință, la speranța într-un viitor promițător al culturii și al  istoriei române.

Iată ce conține „Alocuţie pregătitoare” a revistei:

„Române! Tu odraslă a streluciţilor tăi stremoşi! Ce e aceasta de întru atâta te lăpădaşi de ştiinţe? Cum? Au poate cu miile de ani să-ţi ţână prilostirea? Au doară nu mai este rază de sperinţe? Nu aşa frate! Nu. Lasă-te de prejudecăţile tale…”

Cine a  fost Alexandru Gavra – susținătorul acestei îndrăznețe și excepționale cauze românești?

Alexandru Gavra a fost timp de 55 de ani  profesor de matematici și geografie, director al „Preparandiei” din Arad (1821 – 1877). Eforturile lui Gavra în educarea poporului s-au reflectat în  publicarea unui lexicon de conversație, alături de Gh. Șincai, precum  și în încercarea de a alcătui prima enciclopedie românească.

„Atheneu Romanescu” n-a mai apărut din motive financiare și politice.

Aceasta este logica pentru care conducerea Bibliotecii Județene arădene și-a dorit editarea revistei, după 185 de ani. Ca și păstrarea numelui ei istoric, de asemenea.

Publicația bibliotecii județene, se dorește a fi, – fără să aibă pretenția rolului crucial al vechiului „Aheneu”!-  o  întrupare, un avatar  al primului proiect de  revistă românească, rămasă neîmplinită, rămasă în stadiu de manuscris. „Ateneu arădean” este, desigur, adaptată noului context istoric al Aradului, al României.

Referitor la urmașa „Atheneului Romanescu” , redactorul șef al acesteia, dl. Doru Sinaci, face următoarele precizări:

„Scris la 1835, în limba română, dar cu caractere chirilice, valorosul document este publicat pe site-ul bibliotecii noastre și transliterat pagină cu pagină. Revista «Ateneu arădean» se propune cititorilor drept o publicație de cercetare culturală și științifică, promovând și valorificând colecțiile Bibliotecii Județene «A.D. Xenopol» din Arad, evidențiind resursele comorile și izvoarele de înțelepciune ascunse în file de carte, prin articole și studii axate pe istoria scrisului și a tiparului. De asemenea sunt abordate și teme de biblioteconomie, patrimoniu cultural, literatură, istorie, arte, științele educației, credință. Apariția va fi va fi una trimestrială, în format clasic. Nu în ultimul rând, vreau să mai insist asupra faptului că fundamentul ideatic este proiectul publicației de acum 185 de ani“, afirmă dr. Doru Sinaci, directorul Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol“ Arad.

Colectivul de redacție, alături de Redactor șef, este format din:  Ioana Nistor – Redactor șef –adj,  Lucia Bibarț – Secretar General de redacție. Consiliul editorial  are următoarea componență:  Președinte:  Conf. Univ. dr. Sorin Bulboacă; Vicepreședinte: Cristina Duma și membrii consiliului editorial: Floare Cândea, dr. Gabriela Marco, dr. Maria Pantea, dr. Gabriel Casap, dr. Sebastian –Dragoș Bunghez, Horia Truță și Ioan Tuleu. Tehnoredactarea aparține lui Gombos Wilhelm Doru.

Dorim drum bun „Ateneului arădean”,  articole de calitate  și număr nelimitat de cititori.

Lucia Bibarț

1 comentarii pentru “„Ateneu arădean” – prima revistă din istoria Bibliotecii Județene  „Alexandru D. Xenopol” 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *