Rezoluție ONU pentru combaterea dezinformării

La recentul Consiliu ONU pentru Drepturile Omului, statele membre au adoptat un plan de acțiune pentru combaterea dezinformării, la cererea Ucrainei și cu sprijin pe scară largă.
Susținut oficial de Ucraina, Japonia, Letonia, Lituania, Polonia, Marea Britanie și SUA, proiectul de rezoluție prezentat forumului de la Geneva a subliniat rolul principal pe care îl au guvernele în contracararea narațiunilor false.
Acesta observă cu îngrijorare „impactul negativ din ce în ce mai mare și de anvergură asupra exercitării și realizării drepturilor omului al creării și diseminării deliberate de informații false sau manipulate menite să înșele și să inducă în eroare publicul, fie pentru a cauza prejudicii, fie pentru motive personale, politice sau câștig financiar”.
Deși China a spus că dezinformarea este un inamic comun al comunității internaționale, s-a disociat de adoptarea proiectului de rezoluție, spunând că s-a pus prea puțin accent pe cauzele fundamentale ale știrilor false și pe rolul mecanismelor drepturilor omului. De asemenea, Venezuela a refuzat să aprobe textul.
Franța, între timp, a insistat că dezinformarea este folosită din ce în ce mai mult pentru a ataca activiștii pentru drepturile omului și jurnaliştii și a cerut mai multă coordonare și eforturi între state pentru a o aborda. Reluând acel mesaj, India a remarcat că companiile de social media au un rol important de jucat în combaterea știrilor false, deoarece impactul acestora asupra societăților noastre era în creștere.
La rândul său, Indonezia a spus că combaterea dezinformării este o prioritate de vârf, înainte de a insista că politicile sunt cel mai bine concepute de autoritățile naționale, pentru a ține cont de diferențele culturale.
Deși dezinformarea nu este nouă, instrumentele digitale moderne și platformele de social media au permis informațiilor incorecte să se răspândească pe scară largă înainte ca faptele false să poată fi contestate și eliminate.
La nivel global, diseminarea de știri false a apărut în prim-plan în primele luni ale pandemiei de COVID-19, remediile neștiințifice și anti-vaxxerii câștigând o urmărire masivă online în rândul comunităților care au fost absorbite de o proliferare de știri false și zvonuri.
În Columbia, biroul ONU a evidențiat felul în care mai multe țări din America Latină au fost vizate de mesaje WhatsApp atrăgătoare, care spuneau: „Stai acasă, ONU vă va aduce mâncare”, în schimbul împărtășirii datelor personale. „A fost fals, desigur. Cu toate acestea, a determinat unii oameni să meargă la biroul ONU, sperând să li se dea ceva de mâncare”, a declarat Hélène Papper, șefa UNIC Columbia.
Problema a apărut și în criza ucraineană și a afectat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), care a declarat că activitatea sa de salvare a vieților acolo a fost subminată de o „campanie de dezinformare deliberată și direcționată”, care vizează distrugerea relației de încredere de care au nevoie lucrătorii în domeniul umanitar pentru a opera independent în zonele de război. „Povestirile false despre munca umanitară sunt periculoase. Sunt uşurat că nu s-a tradus într-o incapacitate de a lucra”, a declarat purtătorul de cuvânt al CICR, Ewan Watson.
Deciziile Consiliului nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar poartă greutatea organismului preeminent mondial dedicat promovării și protejării drepturilor omului.