Macedonia este un fost stat iugoslav, situat în sud-estul Europei, în Peninsula Balcanică. După obținerea independenței în 1991, Macedonia a fost implicată într-o serie de dispute cu Grecia, legate de nume și, de aceea, ONU a decis ca până la rezolvarea diferendelor, statul să se numească Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
Skopje este capiala Macedoniei și cel mai important oraș al țării. Macedonia are o suprafață de 25.713 kmp și o populație de 2 milioane de locuitori. Din punct de vedere etnic, Macedonia este formată din 67% slavi și 23% albanezi, la care se adaugă alte minorități naționale.
Viața culturală este diversă, deoarece aici s-au împletit tradițiile bizantine cu cele musulmane. În fiecare an la Struga, pe malurile lacului Ohrid, are loc un festival de poezie recunoscut internațional.
Alegeri parlamentare și prezidențiale
Alegătorii din Macedonia de Nord au fost chemaţi la urne pe 8 mai 2024 pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, care ar putea avea un impact crucial asupra speranţelor acestui stat balcanic sărac de a deveni membru al Uniunii Europene.
Președintele Stevo Pendarovski, în vârstă de 61 de ani s-a confruntat cu Gordana Siljanovska-Davkova, 70 de ani. Pendarovski a fost susținut de coaliția de centru-stânga aflată la guvernare, în timp ce Siljanovska-Davkova a fost susținută de opoziția de centru-dreapta. Pendarovski și Siljanovska-Davkova s-au confruntat și la ultimele alegeri, din 2019, când Pendarovski a câștigat cu 53,8% din voturi.
După numărarea voturilor, Partidul Social-Democrat (SDSM), aflat la putere şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile prezidenţiale şi parlamentare; victoria Partidului Naţionalist de dreapta VMRO-DPMNE poate duce la relaţii tensionate cu ţările vecine din Uniunea Europeană. ”Îl felicit pe adversarul nostru politic VMRO-DPMNE pentru victoria sa în alegeri”, a declarat Dimitar Kovacevski, prim-ministru în exerciţiu şi lider al SDSM.
O revenire la putere a opoziţiei de dreapta, indicată de sondaje, va reactiva tensiunile cu ţările vecine Grecia şi Bulgaria, aceasta din urmă punând condiţii pentru a susţine avansarea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE. Partidul Naţionalist de dreapta VMRO-DPMNE (Organizaţia revoluţionară internă macedoneană – Partidul Democrat pentru unitatea naţională macedoneană), a cărui candidată Gordana Siljanovska-Davkova a obţinut cel mai mare punctaj în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 aprilie 2024, s-a aflat pe o traiectorie favorabilă pentru turul doi şi pentru alegerile legislative care au avut loc simultan pe 8 mai 2024.
Noul guvern al țării
Pe 23 iunie 2024, parlamentarii au aprobat noul guvern dominat de naţionalişti al premierului Hristijan Mickoski, al cărui partid a câştigat alegerile generale din luna mai, bazându-se pe furia alegătorilor faţă de ritmul lent al integrării în UE.
Guvernul a fost aprobat cu 76 de voturi pentru și 22 împotrivă în parlamentul țării, care are 120 de locuri și unde coaliția de guvernământ este compusă din partidul VMRO-DPMNE al dlui Mickoski, alianța albaneză VLEN/VREDI și ZNAM, o ramură de etnie macedoneană desprinsă din Partidul Social Democrat (SDSM).
Relația cu Ungaria
Împrumutul de jumătate de miliard de euro anunțat pe 12 iulie 2024 de Ungaria și „parteneriatul economic strategic” cu guvernul lui Viktor Orban reprezintă o „excursie” periculoasă și ascunde o agendă politică, spune opoziția din Macedonia de Nord. Pe 12 iulie 2024, Social-democrații de opoziție au condamnat decizia noului guvern de dreapta al prim-ministrului Hristijan Mickoski de a forma un „parteneriat economic strategic” cu Ungaria și de a accepta un împrumut de 500 de milioane de euro ca parte a acestuia. Acordul direct dintre premierul Mickoski și omologul său maghiar, Viktor Orban a fost anunțat din 11 iulie 2024, în marja summitului NATO de la Washington DC.
Împrumutul „nu are nici o legătură cu cooperarea economică specială. Este clar că în spatele acestui acord se ascund interese politice, care vor deveni vizibile foarte curând”, au spus social-democrații într-un comunicat: aceasta este o „excursie” periculoasă care ar putea „periclita grav cooperarea țării cu instituții precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional”, a adăugat opoziția.
Într-o adresare video de la Washington DC, Mickoski a spus că acordul de cooperare economică va însemna „securitate” și „stabilitate financiară” pentru țară și economia acesteia. Jumătate din bani, a spus el, vor fi direcționați către „sprijin direct” pentru economia Macedoniei de Nord, iar cealaltă jumătate va fi distribuită municipalităților pentru proiecte de capital. El a spus că, ca parte a noii cooperări cu Ungaria, Macedonia de Nord va putea să împrumute mai mulți bani în viitor, dacă va fi necesar.
Imediat după victoria electorală zdrobitoare a partidului său de dreapta VMRO-DPMNE din mai 2024, Mickoski a anunțat un împrumut de 1 miliard de euro pe care guvernul său l-ar asigura de la o țară „prietenoasă” din UE, în condiții foarte favorabile. Speculațiile că această țară ar fi Ungaria au început imediat. Relațiile puternice dintre cele două partide de guvernământ au fost construite în timpul mandatului de zece ani de către fostul premier al Macedoniei de Nord și fost lider al VMRO-DPMNE, Nikola Gruevski, care s-a aflat la putere din 2006 până în 2016.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia
