Am avut privilegiul – motiv de mare bucurie și de recunoștință! – să pot locui timp de cinci ani în orașul german Köln.
Această lucrare s-a născut datorită momentelor frumoase, experiențelor unice și sentimentelor luminoase trăite în metropola germană, loc unde am fost bine primit de localnicii amabili și prietenoși și unde mi-am desfășurat activitatea, în liniște și în armonie, alături de numeroasele etnii care muncesc împreună cu populația majoritară de germani pentru viitorul unui oraș pe cât de vechi, pe atât de modern.
Curat și îngrijit, cu un aer proaspăt în tot timpul anului și cu un grad redus de poluare, cu multe parcuri primitoare, cum este Rheinpark, cel mai mare dintre ele, cu o viață dinamică și un ritm alert, Kölnul asigură locuitorilor săi o viață decentă și civilizată.
Amintesc dintre aceste etnii și comunitatea de români, care numără aproximativ 10.000 de membri, comunitate harnică și serioasă, bine integrată în viața orașului.
Köln (sau Cologne în limbile engleză și franceză; Kölle în dialectul local), cu populația sa de peste un milion de locuitori, este capitala landului Renania de Nord-Westfalia, iar din punct de vedere economic, cultural, istoric, universitar și turistic este un important oraș din Germania, de la intersecția marilor rute comerciale europene.
Este al patrulea oraș ca mărime al țării după capitala Berlin, Hamburg și München și are o suprafață de 405,15 km2.
Străbătut de fluviul Rin, una din atracțiile metropolei, acesta se revarsă, nu rareori!, provocând inundații, cea mai gravă fiind în februarie 1784, altele având loc în anii 1993 și 1995. Pe fluviul Rin se pot efectua croaziere cu vaporul până la Strasbourg în Franța, sau croaziere de mică întindere, de o oră, vara, așa cum am avut și eu plăcerea să mă delectez cândva.
Cu o climă blândă și temperată și o umiditate ridicată pe tot parcursul anului, spre disperarea iubitorilor de vreme însorită, printre care am avut ghinionul să mă număr, urbea a fost întemeiată de romani încă din anul 38 î. e. n. Datorită influenței Agrippinei, soția împăratului Claudius, născută în regiunea Rinului, această așezare a fost ridicată în anul 50 d. Hr. la rangul de colonie. De altfel și numele actual derivă din denumirea avută în timpul romanilor, Colonia Claudia Ara Agrippinensium.
Cucerit de franci în anul 455, apoi, prin aducerea osemintelor celor Trei Crai de la Răsărit, de către arhiepiscopul Rainald von Dassel, în anul 1164, a devenit un loc de pelerinaj cunoscut. A trecut prin Războiul de 30 de ani, care, deși a devastat Germania, nu a afectat și orașul de pe Rin, prin inițierea unor tratative subtile și plata unor substanțiale sume de bani diveselor armate în trecere a putut evita asediile și jaful. A fost ocupat de către trupele franceze, în anul 1794, încorporat regatului Prusiei în anul 1815, după Congresul de la Viena. În Al Doilea Război Mondial, a fost 90% distrus de bombardamentele aliate nimicitoare, populația sa scăzând de la 800.000 de locuitori la 40.000 la sfârșitul războiului, în anul 1945. Cifra inițială a fost, însă, reatinsă în anul 1959.
În urma reconstrucției uimitoare și într-un timp record a țării, pe care germanii, printre puținele popoare din lume, au reușit s-o facă întâmpinând lipsuri și depunând eforturi uriașe, reconstrucție la care a contribuit, mai mult sau mai puțin, și ajutorul financiar însemnat al americanilor prin celebrul lor Plan Marshall, Germania Federală (RFG) a devenit una dintre cele mai dezvoltate state de pe glob.
Religia a jucat întotdeauna un rol crucial în istoria orașului. Catolicii reprezintă 40% dintre locuitori, urmați de protestanți (20%), islam (10%), cu o foarte mare comunitate musulmană, din acest motiv fiind inaugurată, în anul 2017, cea mai mare moschee din Germania, precum și alte religii, printre care comunitatea ebraică, menționată în documente încă din anul 321, religii care reprezintă în total 30% dintre locuitorii urbei.
Catedrala din Köln („Domul din Köln”) reprezintă simbolul orașului. Catedrală a Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, una din cele mai vechi episcopii din Germania, este cea mai mare biserică din Germania și una dintre cele mai mari din lume.
Are o înălțime de 157 m, fiind, după Münsterul din Ulm, a doua biserică ca înălțime în Germania.
Începerea construcției a avut loc la data de 15 august 1248 și a fost inaugurată în anul 1880. A fost construită din ordinul arhiepiscopului Konrad von Hochstaden pe locul uneia din secolul al VIII-lea.
Domul din Köln este un important loc de pelerinaj, aici aflându-se moaștele Celor Trei Magi. Patronul protector al său este Sfântul Petru.
Stilul în care a fost clădită construcția este gotic, asemănător catedralelor din Sevilla și Milano. Fațada gigantică de vest, flancată de cele două turnuri, ocupă o suprafață de peste 7.100 m2.
În anul 1996, monumentul istoric și de arhitectură a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO. În anul 2001 șase milioane de turiști din lumea întreagă au vizitat Domul, iar în anul 2005 a fost vizitat de papa Benedict al XVI-lea.
Până la terminarea construcției Domului, biserica mănăstirii benedictine Groß St. Martin domina silueta orașului și impresiona prin arhitectura sa simplă și elegantă.
În afara Domului, Kölnul numără 12 biserici în stil romanic (stil arhitectural caracterizat prin arcade semi-circulare), importante atracții turistice.
Merită menționată aici și Primăria veche a Kölnului (Altes Rathaus) pentru că este cea mai veche primărie din Germania.
Clădirea originală a fost ridicată între secolele XIV-XVII însă a fost reconstruită în întregime după distrugerile provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Complexul arhitectural constă în mai multe structuri ridicate în diferite stiluri arhitecturale, în diferite perioade. Astfel, el cuprinde clădirea veche a primăriei din secolul al XIV-lea, turnul gotic din secolul al XV-lea, loggia în stil renascentist și mănăstirea (Löwenhof) din secolul al XVI-lea, dar și atriumul (Piazetta) din secolul XX.
Turnul gotic, cu o înălțime de 61 m, simboliza importanța breslelor din Köln, care alegeau o mare parte din consilierii locali.
În faimoasa clopotniță răsună clopotele zilnic, la prânz și la ora 17.00. La extremitatea clădirii sunt amplasate statui de profeți datând din secolul al XV-lea. De-a lungul peretului sudic se află alte nouă statui, așa-zișii Nouă eroi, sculptate în anul 1360, printre care se numără Carol cel Mare și regele Arthur.
Sub o mică piramidă din sticlă, amplasată lângă colțul sudic din primărie, se găsește Mikwe, o baie rituală din secolul al XII-lea construită în stilul ebraic medieval. Când primăria este deschisă, puteți cere gardianului o cheie pentru a coborî în Mikwe.
Chiar sub primărie se găsesc rămășițele reședinței guvernatorului orașului roman, Praetorium.
Viața culturală a orașului este bogată și foarte variată. În orașul Köln întâlnim multe muzee, galerii de artă, teatre, operă și săli de concerte.
Dintre muzeele reprezentative ale metropolei menționez Muzeul Ludwig (Artă modernă și contemporană), Muzeul Wallraf-Richartz (Artă începând cu Evul Mediu până la sfârșitul secolului al XIX-lea), Muzeul Romano-Germanic (Römisch-Germanisches Museum), cu obiecte de artă de podoabă și obiecte uzuale din epocile romană și merovingiană, având ca exponat principal mozaicul lui Dionysos, Muzeul Schnütgen (obiecte de cult din Evul Mediu) și, nu în ultimul rând, un muzeu care m-a fascinat și pe care l-am vizitat de mai multe ori cu deosebit interes, Muzeul Rautenstrauch-Joest – Culturi ale lumii, singurul muzeu etnografic din landul Renania de Nord-Westfalia, aflat în centrul Kölnului.
Acesta a apărut inițial dintr-o colecție de peste 3.400 de obiecte aparținând geografului și etnografului german Wilhelm Joest. După moartea sa, în anul 1897, colecția a fost lăsată surorii sale, Adele Rautenstrauch, care, împreună cu soțul său, a donat colecția orașului Köln. La 12 noiembrie 1906 muzeul a fost deschis.
La 22 octombrie 2010 muzeul a fost redeschis în clădirea actuală. Colecțiile sale numără mai mult de 65.000 de obiecte din Oceania, Africa, Asia și America. Pe lângă expozițiile sale obișnuite se organizează constant expoziții speciale.
Colecțiile muzeului impresionează prin modul modern și ingenios în care sunt prezentate. Fiecare continent are un punct de greutate.
În secția Oceania un exponat care atrage atenția este o manta din pene a unui rege Hawaian. În spațiile destinate Africii se pot găsi sculpturi, măști și obiecte rituale.
Indonezia a primit o secție proprie datorită numeroaselor donații. Aici sunt expuse așa-numitele instrumente gamelan. Gamelan este muzica tradițională din insulele Bali și Java interpretată la ocazii speciale, fiind însoțită de dans și jocuri de lumini și umbre.
America Centrală și de Sud, Asia, Orientul Apropiat și Egiptul Antic sunt alte puncte de interes care trezesc atenția vizitatorilor.
Muzeul produce confruntarea cu celelalte culturi îndepărtate ale lumii, care conduce la reflecție și la relativizarea perspectivei culturale proprii.
Tot la viața culturală mai adaug Filarmonica din Köln, cu acustică excepțională, unde am petrecut nenumărate ore memorabile, în compania celor mai bune orchestre din lume și a celor mai reputați artiști, Teatrul de Operă, înființat în anul 1822, clădire aflată de mai mulți ani în ample lucrări de restaurare și amenajare (cel puțin pe perioada șederii mele în Köln), Lanxess Arena, care poate fi folosită atât pentru întrecerile sportive cât și pentru diferite spectacole, Orchestra simfonică a Radiodifuziunii (Westdeutscher Rundfunk, prescurtat WDR), înființată în anul 1926 și formația de jazz-Big Band a Radiodifuziunii (WDR).
Învățământul este foarte important pentru locuitorii orașului. Amintesc aici Institutul Superior de Muzică („Hochschule für Musik”) din Köln, unul din cele mai importante din Europa, Universitatea, ce a luat ființă în anul 1388 fiind printre cele mai vechi universități din Europa, dar și alte nouă instituții de învățământ superior cu diferite profile (muzică, artă, universitate populară etc.). Procentul de 10% din populația orașului este reprezentat de studenți.
La capitolul economie ramurile decisive pentru prosperitatea urbei sunt industria constructoare de automobile (Uzinele Ford), industria chimică, comerțul, prestațiile de servicii (bănci, societăți de asigurare), turismul și Târgurile internaționale (Messen), dintre care cele mai cunoscute sunt Anuga (produse alimentare), Photokina (produse ale industriei fotografice), Möbelmesse (mobilă), ART Cologne (artă modernă), IFMA (Expoziție de biciclete și motociclete) și Kind + Jugend (Expoziție internațională cu articole pentru copii).
Nu trebuie uitate nici producția celebrei Original Eau de Cologne („Apă de colonie”) și numeroasele fabrici de bere tip Kölsch (o bere de 4,8° grade reprezentând băutura preferată a locuitorilor metropolei).
Transportul este modern, atât transportul feroviar, prin Gara din Köln având legături în toate direcțiile, cât și transportul aerian, prin Aeroportul Internațional Köln/Bonn, unul dintre cele mai importante aeroporturi pentru companiile aeriene low-cost (9,4 milioane de pasageri în anul 2005). Oferă 139 de destinații în 38 de țări, printre care și România. Din anul 1994, poartă numele de „Aeroportul Konrad Adenauer”.
Un monument istoric și de arhitectură la fel de celebru pentru oraș este principalul pod feroviar peste Rin, Hohenzollernbrücke, construit între anii 1907-1911.
Explorarea orașului Köln se poate face prin mijloacele de transport public, utilizând rețeaua de autobuze, tramvaie și metroul.
Un eveniment care pune Kölnul pe harta lumii este sărbătorirea Carnavalului. Denumit și al „Cincilea Anotimp” este un eveniment fără de care nu se poate concepe viața populației locale.
Carnavalul începe în ziua de 11 noiembrie la orele 11:11 în Alter Markt („Piața Veche”) și durează până la Aschermittwoch („Miercurea Cenușii”) adică începutul postului Paștelui. În acest timp au loc baluri costumate și festivități caracterizate prin satiră și umor, adresate în special personalităților politice.
Punctul culminant îl constituie marea paradă de Rosenmontag (lunea de dinaintea Miercurii Cenușii) când pe străzile orașului trec care alegorice frumos împodobite, însoțite de muzică și de costume originale.
Este un spectacol unic, pe care am avut șansa să-l trăiesc, cu bucurie și cu surprindere, un eveniment comparabil (dar cu altă tematică) cu alte evenimente faimoase ale lumii (Carnavalurile din Rio de Janeiro și Veneția).
Printre personalitățile marcante care au avut de-a face cu orașul Köln se numără Sfânta Ursula, martira creștină din secolul al IV-lea, care a trăit aici, Albertus Magnus, decedat la Köln, în anul 1280, filosof creștin din Evul Mediu și călugăr dominican, episcop al Diecezei de Regensburg și profesor al lui Toma din Aquino și al lui Pedro Hispano, viitorul papă Ioan al XXI-lea, Johann Maria Farina, creatorul Apei de Colonia, Konrad Adenauer, primar general al urbei, între anii 1917 și 1933, și, mai târziu, cancelar federal al Republicii Federale Germania (RFG), între anii 1949 și 1963, perioadă de profunde transformări economice și sociale ale țării, Max von Oppenheim, diplomat și arheolog, Jacques Offenbach, compozitor și violonist, Max Bruch, dirijor și compozitor, Carl Bosch, Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1931, Kurt Alder, Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1950, Heinrich Böll, Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972, născut în anul 1917 la Köln și decedat în anul 1985 în localitatea Langenbroich din landul Renania de Nord-Westfalia, atunci aparținând Republicii Federale Germania (RFG), cetățean de onoare al urbei.
Am ajuns, din păcate, la sfârșitul călătoriei prin fascinanta metropolă germană.
Fie că alegeți să beți o bere Kölsch vara în Alter Markt sau Heumarkt, piețele din centrul vechi ale orașului, cu numeroase magazine, restaurante și cafenele, sau doriți să beți vin fiert, iarna, în piețele de Crăciun organizate anual lângă Dom, în Alter Markt, în Neumarkt sau în Rudolfsplatz, sau că preferați să beți o ciocolată caldă delicioasă la Muzeul Ciocolatei, sau vă încumetați să încercați un preparat specific din bucătăria locală numit „Himmel und Aad”, în traducere „Rai și pământ”, o combinație de carne de porc și cartofi, fie că mergeți la cumpărături în Schildergasse, una dintre cele mai apreciate și mai aglomerate străzi comerciale, de unde vă puteți achiziționa produse precum haine, bijuterii, încălțăminte ș.a. de la cele mai noi și celebre firme din lume, sau că vă plimbați agale pe malul Rinului, primăvara sau toamna, orașul Köln îmbată simțurile, vrăjește sufletul și îmbie la noi și noi vizite, la umbra Domului.
El este unic și ne șoptește tuturor o vorbă bună, care ne face să ne întoarcem aici. În orice anotimp el ne așteaptă răbdător cu totul nou, însă mereu același. Se bucură când venim și se întristează când plecăm. Köln: o lume întreagă într-un cuvânt.
Mihai Tudor
Foto: Wikipedia
