Mai multe țări europene au rămas în urmă cu strategiile de combatere a discriminării și a inegalităților cu care se confruntă romii, aruncând îndoieli că vor putea atinge obiective și așa „neambițioase”, avertizează experții.
Era de așteptat ca țările UE să-și prezinte planurile naționale în Cadrul strategic pentru romi 2020-2030 pentru includerea celei mai mari minorități etnice din Europa până în septembrie 2021, dar multe au ratat acest termen. Printre acestea se numără România, Letonia, Belgia, Estonia și Bulgaria. Majoritatea acestor țări își finalizează în prezent planurile naționale și se așteaptă să le prezinte Comisiei între februarie și martie 2022. „A fost un progres foarte lent. Știu că are loc o pandemie, dar acesta este cadrul din 2020 până în 2030. Este 2022 și încă așteptăm să vedem ce se va întâmpla”, a spus Jonathan Lee, un activist rom care lucrează pentru Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC).
Pe de altă parte, Croația, Slovacia, Slovenia și Ungaria și-au prezentat deja strategiile, care vor trebui să fie evaluate de Comisie în acest an. În opinia lui Lee, țările UE ar putea face mai mult, în ciuda faptului că la nivelul Comisiei abordarea discriminării romilor este „neambițioasă”.
Deși noul Cadru Strategic pentru Romi a introdus pentru prima dată ținte cantitative, acesta urmărește doar să reducă la jumătate discriminarea împotriva romilor până la sfârșitul deceniului, în loc să o reducă la zero.
În ceea ce privește educația, de exemplu, se urmărește să se asigure că cel puțin 50% dintre tinerii romi termină liceul până în 2030. În prezent, doar 28% dintre elevii romi termină studiile medii superioare, față de 83,5% din populația generală. „De ce ar trebui statele membre să depună un efort suplimentar dacă mesajul venit de la Comisie este de 50% este în regulă?”, se întreabă Lee, citat de EURACTIV.
Executivul UE susține totuși că acestea sunt obiective minime, în timp ce scopul pe termen lung este de a reduce decalajul dintre romi și populația în general. „Oricât de puternice sunt măsurile incluse în acesta, dacă nu există nicio obligație legală pentru statele membre de a le implementa, cadrul rămâne o colecție de cuvinte goale pe o bucată de hârtie”, afirmă europarlamentarul rom Romeo Franz. Cu privire la planurile naționale, Franz a spus că acestea sunt „doar un instrument de legitimare a activității statelor membre în fața reprezentanților UE”.
Între timp, activiștii și deputații europeni cer din ce în ce mai mult ca aceste obiective să fie obligatorii din punct de vedere juridic.
Pe de altă parte, România, de exemplu, a introdus recent o lege cu pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru comportament anti-romi și discurs instigator la ură. Iar în Grecia, participarea societății civile rome este o condiție obligatorie pentru noul plan național, arată Georgios Tsiakalos, manager de proiecte la Asociația Femeilor Rom din Dendropotamos.
Un sondaj al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, derulat în mai multe țări din UE, a constatat că aproximativ jumătate dintre romi nu au încredere în autorități, fie ele naționale sau locale.
