ONU pregătește o rezoluție care să condamne „fără echivoc” atacurile la adresa jurnaliștilor

O propunere de rezoluție a ONU ar urma să condamne „fără echivoc” toate atacurile, represaliile și violența împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media și va îndemna guvernele să ia măsuri pentru a pedepsi aceste crime, scrie ctvnews.ca.
Proiectul de rezoluție a Adunării Generale îndeamnă, de asemenea, la „eliberarea imediată și necondiționată a jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media care au fost arestați arbitrar, deținuți sau luați ostatici în mod arbitrar sau care au devenit victime ale disparițiilor forțate”.
Rezoluția a fost elaborată de Grecia, Franța, Austria, Costa Rica și Tunisia, potrivit diplomaților ONU, și enumeră 34 de participanți, inclusiv Regatul Unit, Germania și multe alte țări europene și latino-americane, precum și Coasta de Fildeș și Liban.
Statele Unite nu au fost incluse pe listă, dar un oficial al Misiunii SUA la Națiunile Unite a declarat pentru Associated Press că Administrația Biden a semnat în calitate de co-participant. Proiectul de rezoluție trebuie mai întâi aprobat de Comitetul pentru drepturile omului al Adunării Generale și apoi are nevoie de aprobarea finală din partea organismului mondial format din 193 de membri. Spre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate, cele ale Adunării Generale nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar, pe de altă parte, reflectă opinia globală.
Rezoluția propusă subliniază că dreptul la libertatea de opinie și de exprimare este garantat în Declarația Universală a Drepturilor Omului, recunoaște „ importanța mass-media libere, independente, plurale și diverse și a accesului la informații, online și offline, în construirea unor societăți și democrații bazate pe cunoaștere, incluzive și pașnice”, precum și faptul că „jurnalismul evoluează continuu și contribuie la modelarea dezbaterii publice”.
În același timp, viitoarea Rezoluție va sublinia importanța răspunderii Guvernelor pentru protecția jurnaliștilor, în primul rând prin desfășurarea de „investigații imparțiale, rapide, amănunțite, independente și eficiente cu privire la toate presupusele violențe, amenințări și atacuri împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media”. Documentul aflat în discuție îndeamnă, de asemenea, liderii politici, oficialii și autoritățile guvernamentale „să se abțină de la denigrarea, intimidarea sau amenințarea presei, inclusiv a jurnaliștilor individuali și a lucrătorilor mass-media, sau de a folosi un limbaj misogin sau discriminatoriu față de femeile jurnaliste, ceea ce subminează astfel încrederea în credibilitatea jurnaliştilor, precum şi respectul pentru importanţa jurnalismului independent”.
În plus, proiectul va condamna acțiunile guvernamentale care vizează perturbarea accesului la informații – sau difuzarea informațiilor – online sau offline. Acest lucru urmărește „să submineze munca jurnaliştilor în informarea publicului, inclusiv prin practici precum închiderea internetului sau măsuri de restricționare, blocare sau desființare nejustificată a site-urilor media, cum ar fi atacurile de denegare a serviciului”. Se cere tuturor țărilor, de la nivelul ONU, să oprească măsuri, „care cauzează un prejudiciu ireparabil” eforturilor de a construi societăți incluzive, pașnice și democratice. (R.I.)