Nu întâmplător lansarea volumului „Jocuri în imperiul de cenușă” avea loc în 3 mai. În chiar Ziua Mondială a Libertății Presei. Într-o pagină a cărții citim despre observația care i se face realizatorului de emisiuni radio, admonestat că prea critică guvernul, cel care dă banii. Observație care-o determină să ia atitudine, renunțând la o colaborare lipsită de libertate de exprimare. Și iarăși nu întâmplător, în sala de la Camera de Comerț din Reșița erau prezenți mai ales ziariști. Majoritari dintr-o mai veche generație. Cu care autoarea, cunoscuta și recunoscuta Dorina Sgaverdia, trudise mulți ani pe acest front încordat, efemer, mișcător și amăgitor, care a fost și a rămas presa românească. Cu acest prilej, a revenit între confrații reșițeni și Doru Dinu Glăvan, actualul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, a cărei editură a tipărit acest impunător volum, binevenit să depună și o mărturie convingătoare în favoarea unei mereu ostracizate meserii. În care, totuși, Dorina Sgaverdia perseverează și, după „Sub povara vorbelor”,„Nu vă doare depărtarea, Domnule ?”,„Un om peste vremi- Trandafir Cocârlă”, „Constantin Lucaci- În căutarea legendei personale”, se prezintă cu o nouă dovadă a pasiunii sale de-o viață.
Pe coperta a patra a volumului citim acest provocator paragraf : „Un adevărat imperiu al luxului și aroganței. O sfidare fără limite și fără egal. În realitate, un imperiu de cenușă, pentru că ce altceva este PUTEREA ?…Imperiu de cenușă. Scrum ! Un dosar al D.N.A. și s-a dus. Împăratul e gol.” Iată doar câteva fraze dintr-o carte de 366 pagini A4, suficient de sugestive pentru titlul metaforic puternic, pentru stilul sobru meditativ, nu doar analitic, pentru gravitatea celor ce ne așteaptă, ca un semnal de alarmă, la lectură.
Deși alcătuită din emisiunile pe care Dorina Sgaverdia le-a realizat, în anii 2012, 2013 și 2014, la Radio Romania Reșița, „Jocuri în imperiul de cenușă” se constituie într-o carte unitară prin tonalitatea analitică a fenomenului politic și nu numai, în niște ani foarte agitați și tensionați la maximum. Care au ținut mereu încordată atenția nației, al cărei viitor se găsea mereu sub zodia cumpenei. „O politică necoaptă” numește Dorina Sgaverdia vânzoleala unor personaje adesea grobiene, pentru care democrația nu e decât un joc în drumul lor spre o îmbogățire fără limite și fără merite. Pentru care democrația, țara, poporul și viitorul sunt simple vorbe-n vânt, iar promisiunile făcute la alegeri, niște minciuni pentru a accede la putere și la resursele ei de… miere.
Deși ne găseam la o întâlnire festivă, pe care autoarea și cartea o meritau din plin, tocmai pentru că eram meseriași ai criticilor, nu a lipsit observația privind un minus din partea editurii. Și anume absența Cuprinsului, din finalul volumului. Fără această omisiune, cititorul ar fi putut și mai bine să-și dea seama, de la bun început, de cele ce-l așteaptă la lectură, de calitățile stililului autoarei. Iar titlurile sunt exacte și sugestive, cuprinzătoare și atractive, pe alocuri chiar provocatoare. Arta titlului fiind o calitate indispensabilă pentru un ziarist de cursă lungă, cum e și Dorina Sgaverdia.
Nu poți rămâne indiferent la niște titluri de genul: „Scandalul din farfurie”, „Teroriștii de la bac”, „Beția laptelui”, „Cântăreața cheală, Răsăritul și România”,„Interlopul care făcea legi”, „Mafia porcarului”, „Baronii P.S.D. cer protecție în fața legii”, „Șpaga și protipendada politică”. Sunt nostalgic și aproape gelos (am un vers asemănător!) când citesc despre Victor Ponta, pe atunci premierul U.S.L. al României, că se ascundea în „buncărul din subconștient”. Demonstrând riguros și subtil că, refugiindu-se la un moment dat la Ministerul Apărării, Victor Ponta se ascundea de fapt de baronii din propriul partid, față de care avea obligații, fugind totodată de sine. Toate acestea dovedind complexul frustrărilor din subconștientul său, cu ambiții, vinovății, neputințe.
Să recunoaștem că, pentru a spune cu argumente asemenea lucruri, trebuie să fii un ziarist bun și chiar talentat. Așa cum Dorina Sgaverdia dovedește că politicienii trăiesc într-o „Românie paralelă”, nebănuind că, pentru a se apăra, ei vor inventa peste puțină vreme „Statul paralel”. Fie că scrie despre „Colocviile Reflex”, sau despre suspendarea președintelui Băsescu, despre inițiativele politice ale reșițeanului Sorin Frunzăverde, idei pe care alți liberali le-au dus într-o fundătură, sau despre celebrul matematician reșițeano-american Ciprian Foiaș, autoarea se dovedește bine informată, cu aplomb și mare priză la subiect. Mereu în căutarea cuvântului cel mai exact, care să ne spună în mod expresiv adevărul. Aflăm cum regele Cioabă al țiganilor a fost inventat de S.R.I., pentru a se discredita ideea de regalitate. Încă din decembrie 2012 ni se vorbește despre un dosar penal al lui Liviu Dragnea. Tot de pe atunci apărea la D.N.A., în costum Armani, senatorul Nicolae Bădălău, unul din fruntașii de azi ai aceluiași P.S.D. Parlamentarii făceau deja tot mai insistent binecunoscutul „paravan pentru fărădelegi”, în timp ce noi „am devenit spectatori la propriul destin”. Aproape că suntem sufocați de curiozitate ce caracterizări memorabile ar găsi colega noastră pentru cele ce se întâmplă azi în România, sub conducerea directă și abjectă a multora din personajele cărții sale. Concluzia s-ar putea parțial descoperi în ceea ce Dorina Sgaverdia numește inspirat „Butaforie și politică”.
Uneori primează informația relevantă, alteori analiza riguroasă și comentariul. Tonul e adecvat mesajului. Când patetic, când mai relaxat, colocvial. Pe alocuri chiar liric și, n-o să vă vină să credeți, umoristic, dar de bună calitate. Analizele competente, vii, toate la un loc devin o imagine de ansamblu convingătoare. Nu o culegere întâmplătoare de articole. Prin tot ce ne oferă și cum se prezintă, „Jocuri în imperiul de cenușă” ne ajută să înțelegem mai bine ce trăim și de ce nu trăim așa cum am merita să trăim. E o ziaristică sobră, de calitate, departe de talk show-urile televizate. Prin ea, Dorina Sgaverdia ne face să descoperim fascinația ziaristicii de cursă lungă.
NICOLAE SÂRBU
Reșița, 8 mai 2018
