Uniunea Ziariștilor profesioniști din România a centralizat rezultatele Barometrului prin care s-a cerut opiniei publice o vedere de ansamblu asupra stării presei în România momentului. Rezultatele, venite deopotrivă de la specialiști mass-media și cititorii site-ului UZPR, atestă faptul că presa este văzută în continuare ca una dintre puterile statului, dar există rețineri vizavi de amestecul patronilor de presă în conținutul materialelor, precum și în legătură cu capacitatea jurnalismului de a face distincția între interes public și viață privată.
Astfel, la întrebarea „Cum ați descrie organizația pentru care activați din perspectiva informațiilor publicate?”, răspunsurile au fost preponderent „de cele mai multe ori conform realității”, ceea ce denotă că nu întotdeauna și fără excepție deontologia este mai presus de conjunctură. De asemenea, la întrebarea „Cum ați descrie politica editorială a organizației în care vă desfășurați activitatea”, cele mai multe răspunsuri au fost bifate în dreptul opțiunii „asigură în mare măsură libertatea de expresie”, și aici fiind vizibil faptul că există excepții de la această regulă a profesiei.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte s-a consemnat în dreptul alegerii „Pentru situațiile în care informațiile publicate pot aduce atingere la viața privată a unei persoane (chiar dacă poate fi de interes public), politica redacției este…”. Aici, varianta bifată cel mai frecvent a fost „de cele mai multe ori, persoana în cauză nu este consultată înaintea publicării”. Rezultă, așadar, că unele dintre materialele de presă se bazează pe speculații și că imixtiunea în viața privată a unei persoane, chiar dacă aceasta este publică, are granițe foarte fine și relativ vagi. Pe de altă parte, cei care au ales răspunsul dorit la întrebarea „Apreciați că materialele destinate publicării sunt verificate cu grijă, din surse credibile?” au bifat în număr mai mare varianta „de cele mai multe ori”, dovadă că publicul are capacitatea de a discerne din noianul de informații, că este familiarizat cu fenomenul fake news și că știe să perceapă imediat dacă la mijloc există doar nevoia de rating sau jurnalismul se face în mod profesionist.
R.I.
