Nu este nimic mai prețios supraviețuirii și evoluției omului decât cunoașterea. Cunoașterea poate îmbrăca cele mai variate forme: de la cunoașterea sinelui, până la cunoașterea lumii înconjurătoare. Ea poate fi o artă și o știință în același timp. Arta ține de abilitățile cognitive individuale și de experiența personală cumulată în cursul vieții. Știința duce cunoașterea mult mai departe, prin construcții filozofice, la ,,Teoria cunoașterii” sau ,,Gnoseologia”. Respectivele construcții alcătuiesc conexiunea foarte complexă între cunoaștere și toate activitățile umane. Cum se obține cunoașterea? Ea se obține în primul rând prin informație. Putem spune în acest context că informația este una dintre cele mai importante elemente ale cunoașterii.
În trecut, sursele omului de informare erau foarte sărace, inițial fiind cele optice și orale rudimentare, limitate de habitat. În timp, ele s-au dezvoltat prin sporirea mobilității, în paralel cu apariția presei scrise, iar mai apoi cu a celei vorbite prin radio, urmată de cea audio-vizuală, prin televiziune. La toate acestea, un spor substanțial cantitativ de informație este adus, într-o nouă etapă, de rețelele sociale. Prin urmare, într-o asemenea abundență de informație, putem presupune, într-o similară logică, că omenirea a primit un puternic avans în evoluția sa, prin cunoaștere. Paradoxal, această ipoteză poate deveni una falsă, deoarece aici intervine un fenomen, care se manifestă asemeni unui virus într-un sistem informatic, și anume falsa informație. Aceasta, semănată într-un mediu favorabil, are puterea de a altera adevărul, sau chiar de a-l nimici prin corupere și de a crea convingeri plăsmuite asupra unui fenomen sau a întregii lumi înconjurătoare. Falsa informație, plasată cu diverse motive, devine astfel o unealtă a intereselor celui care o promovează. Dezinformarea, căci așa este denumit acest fenomen, este prezentă astăzi în multe dintre structurile de informare a maselor, mintea umană fiind asaltată zilnic cu asemenea tentative. Din nefericire, procent însemnat dintre aceste false informații sunt asumate în mod instinctiv, tulburând astfel grav întreg ansamblul cognitiv. Efect al răspândirii și al nocivității sale, fenomenul dezvăluie un potențial enorm de a aduce prejudicii atât evoluției, cât și conviețuirii umane. În prezentul context, este esențial a ne dezvolta noi capacități, între care și aceea de a filtra și a distinge informația corectă. Prin asumarea, urmată de distribuirea și diseminarea falsului, vom deveni în mod inconștient, potențiale unelte ale dezinformării și a celor care își doresc acest lucru. De aceea, una dintre bătăliile necesar a fi purtate, în împrejurările lumii actuale, este aceea a combaterii acestui fenomen, atât de nociv societății și evoluției ei firești. Unul dintre rolurile esențiale în această bătălie revine presei profesioniste. Calitatea actului jurnalistic poate constitui unul dintre elementele determinante în atragerea încrederii cititorului. Formarea de entități cu structuri profesioniste, exemplu elocvent fiind chiar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), poate constitui un redutabil combatant al acestui flagel al dezinformării. În selectarea sursei de informare, încrederea poate fi una dintre cele mai plauzibile opțiuni. În plus, respectivele uniuni profesionale, prin atragerea în sfera lor de activitate în diverse forme de asociere a altor entități de gen: uniuni, asociații, societăți, publicații etc, își pot spori puterea de acțiune la un nivel mult superior. Din fericire, se observă că tocmai acestea ar fi și unele dintre principalele preocupări ale noii conduceri ale UZPR la nivel național.
O concluzie finală a tuturor celor exprimate ar fi observația că în amplul proces al dezvoltării individuale, cunoașterea trebuie să reprezinte o experiență unică a vieții; o cunoaștere plenară și limpede, nealterată, are capacitatea de a ne proteja și călăuzi în complexul proces al evoluției noastre. La capătul tuturor stăruințelor, prin pura cunoaștere, putem descoperi nici mai mult nici mai puțin decât calea către adevărul absolut, care poate fi întocmai adevărul existenței noastre.
Constantin Vlaicu/ UZPR
(uzprcarasseverin.org)
Foto: pixabay.com