Cine îşi mai aminteşte de festivalul anual de muzică pop de la Dortmund (R.F.Germania)? Înainte de Revoluţie, prin Bucureşti circulau din mână în mână (sau, mai bine spus, pe sub mână), casete VHS cu înregistrări ale festivalului amintit, de regulă la câteva luni şi uneori la un an de la eveniment. Iniţial, manifestarea a fost o simplă emisiune de televiziune găzduită în platourile ZDF sub genericul ”ZDF Kultnacht” , prezentată de Thomas Gottschalk şi intitulată ”Thommy’s Popshow” . Prima ediţie a fost difuzată pe 27 noiembrie 1982. Formatul era destul de simplu, în sensul că prezentatorul aducea pe micile ecrane videoclipurile muzicale de top ale momentului şi avea în studio invitaţi ”din fenomen”(cum au fost membrii grupului ABBA). Succesul a fost instantaneu: până pe 3 decembrie 1983 au fost difuzate 9 ediţii. Pe 17 decembrie 1983, în cadrul unei ediţii ”extra”, emisiunea s-a mutat din platoul de televiziune pe scena (mai târziu, scenele) sălii Westfalenhalle din Dortmund, devenind un show 100% live. Înainte de începerea spectacolului, Thomas Gottschalk anunța că au fost utilizați 27 de kilometri de cabluri, 2000 de reflectoare și 6 camere de filmat, ceea ce, pentru anul 1983, reprezenta un efort logistic remarcabil.Prima ediție din Westfalenhalle a fost deschisă de grupul Spider Murphy Gang. În acel spectacol, au performat 21 de formații, numărul lor având să crească de la an la an. Anul 1984 aduce modificări majore: la ”cârma” festivalului vine echipa Peter Illman – Kristiane Backer, iar spectacolul se va numi – până la ultima ediţie din 1993 – ” Peter’s Pop-Show”. Devenise o tradiţie ca festivalul de la Dortmund să aibă loc cu câteva zile înainte de Crăciun. Până aici, toate bune! Răsfoind internetul, am găsit pe” tube” un fragment al “ Thommy’s Popshow”-ului din 1983. Iată ce a mai spus atunci Thomas Gottschalk, la deschiderea spectacolului, în direct: ”Sunt prezente 21 de trupe. Emisiunea se transmite integral în 12 ţări :Bulgaria, Belgia, Finlanda, Elveţia, Portugalia, Suedia, Austria, Italia, Iugoslavia, Turcia, Danemarca şi…Uniunea Sovietică. Hey, mister Andro-pop, keep rockin’!” (la acea vreme, liderul U.R.S.S era Yuri Andropov, iar jocul de cuvinte este evident). Aşadar, Bulgaria, Iugoslavia şi chiar gigantul doctrinar comunist de la Est se delectau în direct cu deliciile culturii occidentale ”decadente”! Noi ce făceam? Urmăream TVR-ul socialist care ne furniza divertisment pe sponci, cum ar fi ” Arabella”,”Toate pânzele sus!”( numai duminica dimineaţă, un pic) ,” Meridianele cântecului şi dansului ” joi seara un sfert de oră şi cu un ”Studio hics” de la bulgari prin antena YAGI de pe bloc; în rest, ”Telejurnal ”cu tovarăşii. Cu toate acestea, restricţiile impuse de sistem nu au reuşit să stăvilească valul de muzică pop, care literalmente a ciuruit cortina de fier!
Silviu Podea / UZPR