Zilele acestea a ieșit de sub tipar noul număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală „Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu, număr ce a fost prezentat publicului în cadrul unui eveniment scriitoricesc ce a avut loc în data de 30 septembrie a.c. la Muzeul Județean de Istorie Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
Revista este deschisă cu editorialul „Despre educația media …” semnat de Aona Antara Calistru, inspector audiovizual în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, în care autoarea apreciază faptul că „în zilele noastre” când trăim „într-o eră a informației la un click distanță, a digitalizării, dar și a dezinformării și a propagandei”, educația media „este mai necesară ca niciodată”, iar pentru a înțelege corect fluxul zilnic de informații, avem nevoie de un „spirit critic” adecvat, iar competențele noastre media devin tot mai mult „o abilitate esențială” absolut necesară în secolul în care trăim.
Urmează un articol al autorului acestor rânduri despre volumul ”O școală cu istoria ei de un veac: Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu (1921-1961), cu subtitlul „Fetele de la Ecaterina” al distinsului istoric prof. dr. Gheorghe Nichifor, fost director o îndelungată perioadă de timp al acestei instituții de învățământ gorjean.
Adina Andrițoiu, reputat jurnalist și cercetător gorjean, precum și președinte al Filialei „Jean Bărbulescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România este prezentă în paginile revistei cu un studiu de cercetare despre „Când s-a născut, de fapt, Arethia Tătătescu”, cu prezentarea documentului în cauză, elucidând astfel unele incertitudini referitoare la data nașterii soției fostului prim-ministru al României, Gheorghe Tătărescu.
Apoi, după ce Irina Roibu împărtășește impresiile și simțămintele sale în urma vizionării expoziției de pictură „Illusions” a artistei vizuale Anca-Maria Stănciulescu găzduită de Biblioteca Județeană Gorj „Christian Tell”, poetul, romancierul, criticul literar și traducătorul Ștefan Melancu, gorjean la origine dar trăitor la Cluj Napoca și membru al Uniunii Scriitorilor din România, ne încântă prin versurile sale publicate în grupajul „Înmulțitorul de puncte”.
Citim apoi o scurtă prezentare a evenimentului de lansare a Monografiei „Eminescu” scrisă de Petre Ciureanu și publicată în anul 1946 în Italia, tradusă acum, după 77 de ani și în limba română, de Carmen Teodora Făgețeanu și publicată la Editura ”Aius” din Craiova (2023), a cărei lansare a avut loc la Târgu Jiu, însoțită de studiile dedicate lucrării respective, ale doamnelor prof. Georgeta Popescu intitulat „Eminescu” de Petre Ciureanu și prof. Marinela Pîrvulescu intitulat ”Călătorii culturale”.
Paginile revistei găzduiesc apoi versuri ale Claudiei Voiculescu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, însoțite de o succintă prezentare a acesteia. Grupajul de versuri al poetei începe încă din „Adolescență”, pentru ca în „Paradramă” să-l întrebe pe „Domnul Adevăr/ De ce n-ai scos otrava din măr?/ Și Barbă-Cot de ce-a albit/ Fără să fi iubit?”, după care face o „Spovedanie”: „Mi-e suferința, Doamne, cât o Sahară-ntreagă,/ Și-o temniță mi-e gândul în care mă afund;/ Am împărțit merindea cea bună din desagă/ Și-aștept să-nchid cu mine al cerului rotund …”.
Parcurgem apoi „Psalmul 1” al Rodicăi Calotă prin care, autoarea aduce mulțumii Domnului „pentru apa limpede care încă aleargă pe conducte întortocheate, să ne stingă arșița din sângele îngroșat de aditivi”.
Urmează în paginile revistei un interesant studiu al prof. Constantin E. Ungureanu intitulat „Scriitori români și străini despre Constantin Brâncuși”, din care aflăm că primul scriitor român „care elogiază opera arta lui Brâncuși a fost Alexandru Vlahuță” (în ”Universul” din 7 dec. 1910), iar dintre scriitorii străini autorul îi menționează pe romancierul româno-american Peter Neagoe și pe romancierul irlandez James Joyce.
Poetul Andrei Vede este prezent, în paginile revistei, cu câteva versuri din volumul său „Poet de lună plină” (Editura Măiastra, 2003) însoțite de „Un pelerinaj către cunoaștere și înțelegere” prin paginile volumului menționat, ale redactorului șef al revistei Viorel Surdoiu.
Paginile poetice ale revistei sunt urmare de un grupaj de versuri ale Ioanei Monica Răscol, Irinei Roibu și ale Luciei Oncica, între care se intercalează încercările scriitoricești ale elevilor Alicia Lăcătușu („Rece și sărat”), Adrian Constantin Popescu („Adevărul, între veghe și vis…”), Elena-Mihaela Popescu („Dor”) și Josephine Popescu (Scena 1 – Într-un ac de cravată).
Apoi, istoricul, prof. Andrei Popete îl aduce în atenția cititorului pe „Baritonul Vasile Martinoiu”, născut în Vădenii Gorjului, azi cartier al municipiului Târgu Jiu, la împlinirea onorabilei vârste de 90 de ani, din care în ”peste 60 de ani a cucerit toate scenele importante ale lumii”.
În continuare artiștii plastici Dorina Cioplea-Văduva ne subliniază de unde vine „Nevoia de artă”, iar prof. Grigore Haidău ne prezintă câteva lucrări de artă grafică înfățișându-l pe Tudor Arghezi, lucrări ce au fost prezentate în cadrul unei expoziții dedicate poetului.
Întorcând paginile următoare ale revistei, întâlnim două interesante studii de natură etnografică despre batistă și anume: „Batista, element etnografico-folcloric gorjenesc” – având ca autori pe Grigore Pupăză și Constantin Cheznoiu și „Semantica batistei în cultura populară la români” – autor fiind doctorul în istorie Albinel Firescu.
Urmează o filă din reportajul scriitorului Ion Elena, cu o frumoasă descriere a ceea ce vede și simte autorul „De ziua cucului” în mirifica sa zonă natală de pe valea Motrului, dar și în zona montană numită de autor „Carpații Gorjului”.
Apoi, redacția revistei include în paginile acesteia articolul aniversar „Ion Trancău – profesor și critic literar – 85 de ani” al autorului acestor rânduri.
După grupajul de versuri și prezentarea scriitoarei Arina Avram, gorjeancă de origine dar stabilită în București urmează fabulele ”Cobra și mangusta” – de Antonia-Maria Prunariu și „Păunul și Mierla” – de Alexandra Preda.
În paginile următoare consemnăm debutul poetic al lui Radu Șerban care își începe grupajul său de versuri prin poezia ”Testamentul urmașilor tăi” dedicată tatălui său, scriitorul Alexandru Doru Șerban, din care reținem ultima strofă: „Și-ntr-adevăr, ca un izvor de ape/ Rămas-a poezia în trecut./ Veni-vor alții ca să se adape/ Continuând ce tu ai început”. Grupajul de versuri include și o interesantă „Poveste de iubire”, un gând „Tinzând spre nemurire” și o destăinuire – ”M-am născut să dăruiesc iubire”, toate trei aparținând poetului.
În final, consemnăm debutul liric al Alexandrei-Nicoleta Surupăceanu și a lui Alex Giosu.
Folosim prilejul pentru a-i felicita pe autorii debutanți și a le ura succes deplin în demersurile lor creative și scriitoricești.
Totodată se cuvin a fi aduse mulțumiri tuturor autorilor precum și echipei redacționale a acestui număr formată din scriitorii prof. dr. Ion Mocioi, dr. Gelu Birău, prof. Ion Elena, Alex Gregora, Doru V. Fometescu, Cătălin Negrea și Adina Andrițoiu, sub coordonarea lui Viorel Surdoiu – redactor șef.
Revista a văzut lumina tiparului prin grija și sprijinul echipei Tipografia ProdCom Târgu-Jiu, căreia îi exprimăm recunoștința noastră.
De menționat că acest număr al revistei poate fi citit și în format electronic la adresa:
https://www.bibliotell.ro/revista-de-literatura-arte-si-istorie-culturala-spicon-nr-10/
dr. Victor Troacă / UZPR – Filiala „Jean Bărbulescu”
