După un număr dublu de vară, aniversar, extrem de bogat în informații, comentarii, rememorări etc., redacția revistei „Ateneu” ne propune, și pentru începutul toamnei, materiale diverse, acoperind mai multe arte ce interferează. Ochiul critic al lui Adrian Jicu se oprește asupra unui nou volum de poezie semnat Adrian Alui Gheorghe, e vorba de „Nu-i mai așteptăm pe barbari” – Editura „Tracus Arte”, ce-i facilitează situarea celui comentat în zona rară a celor care cred neclintit în rosturile discursului liric: „Optzecist prin formație și debut, Adrian Alui Gheorghe nu a rămas încremenit într-o anumită formulă poetică, dovedind elasticitate ideatică și stilistică. Dacă adăugăm acestei mobilități intelectuale luciditatea și (auto)ironia, avem deja datele fundamentale pentru un profil poetic distinct și puternic. Care se rotunjește prin acest volum cu o tușă esențială: încrederea disperată că poezia contează. Că ea reprezintă alternativa salvatoare, antidotul pentru anomaliile vremurilor pe care le trăim”. Adrian Jicu, Cornel Simion Galben și Lina Codreanu circumscriu portretistic câteva tușe ale regretatului istoric și critic literar Constantin Călin: „Corectitudinea distinsului profesor Constantin Călin amintește de exactitatea legendarului ceasornic elvețian, rămânând simbolul vieții rafinate și ordonate a cărturarului. El însuși intrat în acest septembrie în legendă…” (Lina Codreanu)
Pagina de educație este construită meticulos și cu multă generozitate de universitarul Ioan Dănilă, în jurul aceleași „iubiri pentru limba noastră”. Atât la „Meridiane”, cât și în „pagina de interviu”, Leonard Popa ne prezintă un nume interesant al spațiului literaturii neoelene: Yiannoula Adoni, Cipru. La rândul lui, subsemnatul, a avut bucuria să propună o pagină de festival, înrămând recitalurile din cadrul Open Air Blues Dărmănești; pe de altă parte, a încredințat rubricii „vox humana” un portret-critic Petre Isachi, cel care prin insolitul și totuși justețea ideilor exprimate, se suprapune peste imaginea cărturarului aflat în continuă căutare, într-o aventură a spiritului, demonstrându-și la fiece pas erudiția, exclamând consonant cu Borges: „Privesc literatura ca pe o formă de fericire”. Alte articole din sfera materialelor critice: Vasile Spiridon „Îmbrâncirea în paradisul nevrotic” (cu referire la cartea semnată de Ion Fercu „Prin subteranele dostoiveskiene”), din nou Ion Fercu, de această dată în altă postură, aceea a celui care stabilește noi coordonate de lectură, cu puncte de plecare în operele lui Eminescu și Nietzsche. „Cartea străină” e comentată de neobositul Ionel Savitescu, percutant, cu alegeri dintre cele mai fericite: „Mintea sovietică” (Isaiah Berlin). Dinspre lumile noastre către lumile anglo-saxone „ne plimbă”, cu subiecte totuși diferite, Adrian Jicu („La gura sobei cu niște amici de-ai lui Shakespeare”) și Elena Ciobanu („Cum să explici picturi unui iepure mort”). Eseu? – „Conjuncturi, prejudecăți, inerții”, Gheorghe Iorga, un prim episod ce echivalează cu o introducere în poezia arabă modernă. Din „atelierul de lectură experimentală” Daniel Pocovnicu ne exemplifică „Infraumanul”, în timp ce „istoria literară” inițiază o suită de rememorări ale debuturilor în „Ateneu” (îngrijite și prezentate de Ioan Dănilă), în acest prim număr fiind „invitat” Ion Tudor Iovian. Carmen Mihalache ne dă întâlnire cu „un nou și binevenit festival de teatru, cel al regizoarelor”.
Am lăsat pentru la sfârșit cronica (Dan Perșa) unui festival-eveniment ce și-a câștigat demult notorietatea, mă refer la Bec-Fest, un adevărat brand cultural, întreținut cu energie și multă pricepere de Adrian Jicu. Mijlocul revistei e închinat colocviilor și premianților revistei „Ateneu”, premii pe care le reamintim și cu prilejul de față: Premiul de Excelență „George Bacovia” – Ion Fercu, Premiul pentru Poezie – Ștefania Mihalache, Premiul pentru Proză – Angela Martin, Premiul pentru Dramaturgie – Alexandra Felseghi, Premiul pentru întreaga activitate – Petre Isachi.
Marius Manta
membru al Filialei UZPR Bacău „Marius Mircu”
Foto: unsplash.com
