◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.11.2024

Mass-media din Brazilia, sub spectrul dezinformării și violenței online

Gênero e Número (GN) și Reporteri fără frontiere (RSF) au lansat cercetări fără precedent care dezvăluie percepția asupra femeilor jurnaliste din Brazilia, în legătură cu efectele dezinformării și violenței online, deopotrivă în practica profesională și viața personală. Datele, disponibile într-un raport online, arată că aceste fenomene au contribuit la extinderea ostilității și neîncrederii față de presă, acționând direct și indirect ca mecanisme de cenzură și reducere la tăcere.
Pentru 93% dintre femeile care practică jurnalismul în statul sud-american, dezinformarea este un fenomen foarte grav, iar 55% cred că are un impact zilnic asupra vieții lor profesionale. 86% dintre respondente cred, de asemenea, că violența online împotriva presei este un efect direct legat de dezinformare. Datele citate de Reporteri fără frontiere mai arată că opt din zece
jurnaliste şi-au schimbat comportamentul pe reţelele de socializare în ultimii ani, pentru a se proteja de atacuri, și peste 50% au spus că proliferarea atacurilor asupra presei le-a afectat rutina profesională. Pe de altă parte, 15% au declarat că au a dezvoltat un tip de problemă de sănătate mintală ca urmare a atacurilor suferite. Un sfert dintre jurnalistele care au fost ținta violenței pe internet spun că au fost nevoite să-și închidă conturile de pe rețelele sociale, chiar și temporar, pentru a se proteja. „Este mai mult decât un avertisment: este o dovadă că jurnaliştii au fost frecvent atacaţi, ameninţaţi şi descalificaţi. În persoană și în medii digitale”, notează RSF.
Dintre cele mai frecvente tipuri de violență, pe primul loc apar cuvintele ostile (35%), urmate de atacurile la locul de muncă (34%) și descalificarea muncii prestate (33%). Al treilea cel mai frecvent grup de încălcări sunt atacurile misogine. Amenințările la adresa reputației profesionale și personale, a integrității fizice și a utilizării abuzive a imaginilor sau fotografiilor apar, de asemenea, drept infracțiuni recurente împotriva jurnaliștilor. „Impactul dezinformării și al violenței online asupra muncii jurnaliștilor din Brazilia este brutal. Am văzut asta la Gênero e Número când am urmărit contextul politic și de comunicare, în special ceea ce se întâmplă în mediul online”, afirmă Giulliana Bianconi, director Gênero e Número.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *