Blocajul cibernetic
Experți în securitate au declarat pe 20 iulie 2024 că actualizarea de rutină efectuată de firma CrowdStrike a software-ului său de securitate cibernetică utilizat pe scară largă, care a provocat cu o zi înainte prăbușirea sistemelor informatice ale clienților la nivel mondial, nu a fost supusă unor controale de calitate adecvate înainte de a fi implementată (https://www.stiripesurse.ro/actualizarea-de-rutina-a-crowdstrike-care-a-provocat-blocaj-cibernetic-la-nivel-mondial-nu-a-fost-verificata-inainte-de-a-fi-trimisa-clientilor-sustin-expertii_3383903.html): cea mai recentă versiune a software-ului cu senzor Falcon era menită să facă sistemele clienților CrowdStrike mai sigure împotriva pirateriei informatice prin actualizarea amenințărilor împotriva cărora se apără. Însă codul defectuos din fișierele de actualizare a dus la una dintre cele mai răspândite întreruperi tehnologice din ultimii ani pentru companiile care utilizează sistemul de operare Windows al Microsoft.
Băncile, companiile aeriene, spitalele și birourile guvernamentale din întreaga lume au avut activitatea întreruptă mai mult sua mai puțin timp: CrowdStrike a publicat informații pentru a repara sistemele afectate, dar experții au declarat că repunerea acestora în funcțiune online va dura, deoarece este nevoie de eliminarea manuală a codului defect. „Se pare că, potențial, la verificarea sau sandboxing-ul pe care îl fac atunci când se uită la cod, poate cumva acest fișier nu a fost inclus sau a scăpat”, a declarat Steve Cobb, ofițer șef de securitate la Security Scorecard, care a avut, de asemenea, unele sisteme afectate de blocajul cybernetic mondial.
Problemele au ieșit la iveală rapid după ce actualizarea a fost lansată vineri, iar utilizatorii au postat pe rețelele de socializare fotografii cu computere cu ecrane albastre care afișau mesaje de eroare. Acestea sunt cunoscute în industrie drept „ecrane albastre ale morții”. Patrick Wardle, un cercetător în domeniul securității specializat în studierea amenințărilor la adresa sistemelor de operare, a declarat că analiza sa a identificat codul responsabil pentru întrerupere. Problema actualizării a fost „într-un fișier care conține fie informații de configurare, fie semnături”, a spus el.
Microsoft a declarat că estimează că 8,5 milioane de computere care derulau software-ul său Windows au fost lovite de blocajul cibernetic produs pe 19 iulie 2024 la nivel mondial, până acum, cel mai grav eveniment cibernetic din Istoria acestei științe captoivante. Defecţiunea a fost provocată de compania de securitate IT americană numită CrowdStrike, care a trimis o actualizare de software coruptă către numărul său uriaş de clienţi.
Cele mai apropiate de incidentul CrowdStrike din 2024 sunt atacurile cibernetice WannaCry și NouPetya din 2017, în care au fost afectate în fiecare caz în parte, cca 300.000 de computere din 150 de ţări. De asemenea, în 2021 a avut loc o întrerupere majoră de şase ore la Meta, care administrează Instagram, Facebook şi WhatsApp. Dar, aceasta a fost în mare parte limitată la gigantul social media şi la unii parteneri legaţi.
Decese cauzate de căldură
Peste 175.000 de oameni mor în fiecare an din cauza căldurii în Europa, cu o rată a mortalității de 1,5%, a avertizat pe 1 august 2024, Oragnizația Mondială a Sănătății (OMS), menționând că regiunea OMS Europa, care se extinde în Asia Centrală, se încălzește cel mai rapid, cu o rată de aproximativ două ori mai mare decât rata medie globală (https://news.un.org/fr/story/2024/08/1147611): „În regiune și în cele 53 de state membre ale sale, oamenii plătesc un preț mare”, a deplâns directorul regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Hans Kluge.
În unele locuri din lume, criza climatică face deja ca temperaturile să ajungă la cote insuportabile. În ultimii 20 de ani, mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu 30%. Din cele 489.000 de decese cauzate de căldură, înregistrate în fiecare an de OMS între 2000 și 2019, continentul european „reprezintă 36% (dintre aceste victime), sau în medie 176.040 de decese pe an” în această perioadă.
Potrivit OMS, căldura extremă este în principal cauza „stresului termic”, fenomen care apare atunci când corpul uman nu mai este capabil să-și mențină temperatura între 36 și 37°C și care este astăzi principala cauză a mortalității în Europa: „Temperaturile extreme exacerbează bolile cronice, inclusiv bolile cardiovasculare, respiratorii și cerebrovasculare, sănătatea mintală și afecțiunile legate de diabet”, a explicat dr. Hans Kluge, iar ”căldura extremă este deosebit de problematică pentru femeile în vârstă”.
Alerta OMS vine la câteva zile după apelul secretarului general al ONU, António Guterres, la acțiune împotriva căldurii extreme, ca răspuns la efectele mortale ale creșterii temperaturilor din întreaga lume. Confruntat cu „epidemia” de căldură extremă, el a pledat pentru măsuri concrete pentru a face față acestui „ucigaș invizibil”. Aceasta implică îngrijirea persoanelor vulnerabile, protejarea lucrătorilor expuși la căldură și limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5°C.
Recrudescența demenței
Zeci de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă. Boala Alzheimer este cea mai cunoscută şi cea mai răspândită dintre aceste patologii, care degradează în general ireversibil memoria şi limbajul pacienților. Consumul excesiv de carne procesată crește riscul apariției demenței. În plus, consumul zilnic duce la accelerarea îmbătrânirii cognitive (Un aliment, extrem de consumat de către români, crește riscul de demență (stiripesurse.ro), postat pe 2 august 2024): este concluzia unui nou studiu realizat pe o perioadă de 43 de ani. Mai exact, descoperirile arată că cei care mănâncă de două ori pe săptămână alimente precum bacon sau hot-dog sunt cu 14 la sută mai predispuşi la boli mintale decât cei care consumă numai de trei ori pe lună. Împotriva demenţei, „prevenţia are un mare potenţial”. Încă din 2020, autorii estimau că 40% din demenţe erau legate de factori de risc de natură foarte diferită: nivel scăzut de educaţie, probleme de auz, fumat, obezitate, poluarea aerului, depresie, izolare, traumatisme craniene, hipertensiune etc.
În 2024, în lumina ultimelor cercetări, au fost adăugaţi doi factori de risc suplimentari: pierderea vederii, chiar până la orbire, şi colesterolul ridicat. În total, „aproape jumătate din toate demenţele ar putea fi prevenite teoretic prin eliminarea celor 14 factori de risc”, estimează autorii. Acest accent pus pe prevenire vine într-un context în care demenţa nu are încă un tratament medicamentos cu adevărat eficient, în ciuda deceniilor de cercetare.
Emilian M. Dobrescu
