Perioada de timp în care ne aflăm este denumită Era informației. Viteza cu care apar și sunt utilizate informațiile în fiecare domeniu este amețitoare. În cazul utilizării informației, momentul este foarte important. Informațiile pe care trebuie să le folosim astăzi, mâine pot deveni inutile și lipsite de sens.
Tipografia modernă a fost inventată în Germania de Johannes Guttenberg în secolul al XV-lea (1450) și a început să fie folosită imediat. Multe cărți au fost tipărite în timp rapid și la un nivel înalt de calitate, într-un mod incomparabil cu scrisul de mână. Pe lângă cărți și opere științifice, au fost tipărite și ziare – surse de știri astfel că informațiile ajungeau la cititori, adică la consumatorul de informații, într-un timp foarte scurt. În lumina informațiilor noi obținute pe această cale, cititorul lua decizii sau acționa așa cum considera de cuviință.
Cu toate acestea, unele state au rămas indiferente față de tipografie, așa cum se poate observa și în cazul Imperiului Otoman. De fapt, aceste statese ascundeau în spatele unor justificări care astăzi par amuzante, cum ar fi faptul că mulți oameni care se îndeletniceau cu scrisul de mână, denumiți caligrafi, ar rămâne fără loc de muncă. Tipografia a început să fie folosită practic și în Imperiul Otoman după 250 de ani. Poate că adevăratul motiv a fost teama de daunele pe care iluminarea adusă de răspândirea informației și aducerea acesteia până la nivelul păturii de bază le-ar putea provoca sistemelor existente la vremea respectivă. Altfel, nu se poate explica în mod logic împotrivirea la utilizarea unui fapt atât de clar.
În anul 1492, Cristofor Columb a descoperit continentul american. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, portughezii și spaniolii dominau oceanele. Cine domina oceanele domina și comerțul mondial. În aceeași perioadă, Imperiul Otoman se afla la apogeul puterii sale. De ce America a fost descoperită de un marinar italian și nu de unul otoman? De ce otomanii și-au pierdut treptat influența în comerțul mondial? Sau de ce otomanii nu și-au făcut simțită niciodată prezența în oceane? Pentru că otomanii nu au apreciat cunoștințele tehnologice noi și nu aveau cunoștințe pentru a construi nave care să reziste la valurile oceanului. Dacă ar fi avut nevoie, ar fi putut să aducă ingineri experți în construcții navale, în special din Italia. Dar nu au avut nevoie de acest lucru, la fel ca și în cazul tipografiei.
Ar putea exista aplicații similare în era Internetului în care ne aflăm? Sigur că da. Dar poate că o problemă și mai importantă în zilele noastre este *Ce informații* sau acuratețea informației. Pentru a obține o informație oarecare, putem găsi răspuns accesând imediat în special Google sau YouTube de pe telefoanele mobile pe care le avem la dispoziție fără să mai simțim nevoia să răsfoim cărți, enciclopedii sau lucrări științifice. Aici începe problema privind informația din ziua de astăzi. Fără îndoială, putem accesa informații foarte precise și utile prin acest canal. Este un mod foarte practic și ieftin. Dar trebuie să ne oprim aici.
Platformele foarte mari, cum ar fi Google și YouTube, unde aproape toate tipurile de informații sunt procesate, stocate și prezentate sunt utilizate pe scară largă în scop de informare. Multe informații care provin de pe internet pot fi corecte, precum și false și înșelătoare. Mai mult, unele informații pot fi chiar furnizate incorect cu bună știință. Efectul distructiv și puterea distructivă a informațiilor false sunt mult mai mari decât efectul constructiv al informațiilor corecte. E greu să construiești ceva, dar e simplu să dărâmi. Fabricarea unui geam cere măiestrie și poate fi considerată o activitate dificilă. Cu toate acestea, o piatră mică pe care o aruncă un copil îl poate sparge cu ușurință. Atunci când ne culegem informațiile pe care dorim să construim ceva trebuie să ne asigurăm că acestea provin din surse de încredere. Problema s-a schimbat.
Este foarte dificil să găsești și să obții gratuit informații mai puțin comune, care necesită know-how, adică acel tip de informații care, atunci când sunt utilizate, pot genera în mod direct venituri financiare. Unele informații de acest tip pot fi înșelătoare în mod intenționat. Accesul la multe reviste sau cărți în care se regăsesc informații academice este posibil prin plata unor abonamente la biblioteci.
Pe internet există videoclipuri și informații despre modul în care se realizează o serie de intervenții chirurgicale. Cu toate acestea, nu se pot practica operații pe baza acestora. Este absolut necesar să urmezi o pregătire pentru acest lucru și să realizezi astfel de intervenții în urma unei practici.
De asemenea, nu este posibil să se facă analize exacte în științele sociale și să se realizeze o producție economică și profitabilă în științele aplicate fără a se utiliza informații. Dacă ar fi posibil, nu ar mai fi fost nevoie de educație și instruire în facultățile de agronomie de ani de zile, ar fi fost de ajuns să accesezi 20 de videoclipuri și 3 articole incerte. Dacă privim subiectul nostru din perspectivă opusă, astfel de oameni cărora nu le pasă de informații nu ar trebui să aibă succes. De ce? Pentru că succesul acestora fără o bază de informații ar face ca cercetătorii care au studiat pentru a învăța aceste lucruri sau chiar predau aceste lucruri elevilor lor, care fac cercetări ample la nivel academic, utilizând bugete mari pentru a genera noi informații și cunoștințe să pară inutili. I-ar înjosi și devaloriza.
De ce oamenii nu vor, resping sau încearcă să stea departe de informații? La această întrebare se poate răspunde cu explicații foarte ample. Este esențial să vă folosiți rațiunea. Firește, știința nu poate fi făcutăacolo unde nu se folosește rațiunea, adică nu se poate genera cunoaștere. În medii în care nu este generată informația sau nu există un teren pregătit pentru utilizarea sa, se preferă ignorarea problemelor în locul confruntării acestora. Principalele motive care apar în prim plan pot fi că rezultatul utilizării informațiilor nu se potrivește cu unele așteptări personale, ignoranța, direcționarea greșită și amorțirea minții și a gândurilor, credințe și tradiții și o anumite obsesii politice.
Opoziția la utilizarea tiparului și producția de roșii fără cunoștințe au la bază aceeași logică, nu este nicio diferență. Cu toate acestea, rezultatele bune pot fi întotdeauna obținute cu informațiile corecte.
Prof. univ. dr. Huseyin Padem, UZPR
