„Condițiile de viață ale românilor în 2023”
Studiul cu numele de mai sus, publicat de Institutul Național de Statistică, surprinde un fenomen menit să dea fiori constructorilor de locuințe: din cele aproximativ 7,5 milioane de gospodării din România, aproape o treime sunt locuite de o singură persoană (https://cursdeguvernare.ro/fenomenul-singur-in-casa-da-fiori-dezvoltatorilor-imobiliari-12-mil-de-gospodarii-locuite-de-un-batran-de-peste-65-de-ani.html): și mai grav, din cele 2,4 milioane de locuințe, 56,3% aparțin unor persoane de 65 de ani sau peste. Totul în condițiile în care, potrivit INS, aproximativ una din șase locuințe este complet părăsită de proprietari. Iar populația rezidentă în România se menține cu greu peste pragul de 19 milioane.
Cererea mare face ca locuințele din imobilele vechi să nu sufere deprecieri însemnate. S-a ajuns chiar la situația în care, în medie, prețul unui metru pătrat într-un bloc vechi să fie mai mare decât cel într-un imobil recent construit: 1.912 euro/mp față de 1.814 euro/mp. Procentual însă, scumpirile mai însemnate, de 22% față de 2023, vin dinspre locuințele noi. Cele mai căutate locuințe, apartamentele de două camere (55 mp), aveau în luna august 2024, un preț mediu de tranzacționare de 102.850 de euro.
Revizuirea necesarului de finanțare
În primele opt luni din 2024, statul roman a împrumutat deja 165 miliarde lei (33 miliarde euro). La începutul lunii septembrie 2024, Ministerul Finanțelor Publice a revizuit în creștere necesarul de finanțare din acest an, respectiv sumele pe care trebuie să le împrumute pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre veniturile și cheltuielile statului) și pentru a rostogoli datoria publică (și a înlocui astfel creditele care ajung la scadență, cu noi împrumuturi), cu 36 de miliarde de lei (https://cursdeguvernare.ro/necesarul-de-finantare-al-romaniei-pe-2024-guvernul-trebuie-sa-imprumute-cu-peste-7-mld-euro-mai-mult-decat-estimase.html).
Noul necesar de finanțare pentru 2024 este astfel de 217 miliarde de lei, cu aproape 20% mai ridicat decât calculele de la începutul anului. Creșterea necesarului de finanțare este, cel mai probabil, o consecință a creșterii deficitului bugetar față de ținta asumată de guvern la începutul anului, de 5% din PIB, în condițiile în care necesarul pentru rostogolirea datoriei nu ar avea de ce să crească pe parcursul anului (scadențele sunt cunoscute încă de la contractarea împrumuturilor).
De pe piața internă a fost atrasă suma de 102 miliarde lei prin licitații de titluri de stat pe piața interbancară, plasamente private și prin programele de titluri de stat dedicate persoanelor fizice, iar de pe piața externă a fost atras echivalentul a 12,5 miliarde de euro prin emisiuni de euroobligațiuni, plasamente private și trageri în cadrul împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale. Creșterea necesarului de finanțare este, cel mai probabil, o consecință a creșterii deficitului bugetar față de ținta asumată de guvern la începutul anului 2024, de 5% din PIB. Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 71 de miliarde de lei, respectiv 4% din PIB față de deficitul de 38,6 miliarde de lei, respectiv 2,4% din PIB aferent celor șapte luni ale anului 2023.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com
