Acum 116 ani, la 1 august 1908, Tudor Pamfile (n. Țepu, 10 iunie 1883) scoate, la Bârlad – România, cea mai importantă revistă românească de folclor din toate timpurile, ION CREANGĂ, inaugurând și impunând curentul romantic în etnofolcloristică.
E o inițiativă unică, a ofițerului folclorist, susținut de un grup din ce în ce mai valoros de folcloriști, proveniți din lumea satelor: M. Lupescu, G.T. Kirileanu, Șt. Tuțescu, Leon Mrejeriu, Iacov Antonovici, ș.a. până la urmă 276.
De adăugat că la această dată era în plină înflorire curentul romantic în folclor declanșat de B.P.Haseu, de inițiativele Ministerului Instrucțiunii de atunci, ca și de Academia Română care a încurajat culegerile de folclor, iar prima revistă de folclor, Șezătoarea scoasă de Artur Gorovei în 1892 era în mare regres și criză de conducere. Între 1900 și 1908 aceasta a apărut în doar câteva numere. Meritul lui Tudor Pamfile rămâne esențial (analizat în lucrarea de doctorat) și cu totul important pentru cultura română.
5 decembrie 1990, Dumitru V. Marin reușește să înființeze prima televiziune privată (licența 001/TV), din România, apoi radio, ziar, revistă, ca deschizător de drumuri în presă și mass-media. Revista care face acum epocă este MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC (1.058 colaboratori), apărută la câteva zile după întemeierea grupului conducător (2015). Și aceasta e analizată în mai multe cărți și articole.
Ofițerul folclorist născut la Țepu, lângă Tecuci „vine” la Bârlad, repartizat la Regimentul 3 Roșiori și în mai puțin de 2 decenii desfășoară o activitate unică prin bogăție, varietate, valoare, importanță națională și apreciere europeană. Folclorist, etnograf, istoric, literat, manager, ofițer de carieră apreciat, participant la două războaie, acesta lasă lumii MITOLOGIE ROMÂNEASCĂ, revista ION CREANGĂ și operă personală impunătoare.
Profesorul la licee din Vaslui, pedagog, etnolog, romancier, editorialist, manager, reporter în 32 de țări din toată lumea, reușește 3 recorduri mondiale în jurnalistică, 19 naționale, 39 întâietăți în județul Vaslui, ajungând cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile. Conducător de cercuri și cenacluri literare, autorul primului roman realizat din istoria Vasluiului, întemeiază și conduce aproape 3 decenii cel mai important și complet grup de presă de la sfârșitul sec.al XX-lea și primele 3 decenii ale mileniului III, televiziune, radio, ziar și revistă de reprezentativitate globală, MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC (înf. 1 febr.2015), școală de presă.
Cei doi „venetici”( invers după cum emigrau creierele) au făcut istorie culturală în județul Vaslui, oarecum similar, dar în domenii diferite: primul, etnofolcloristică, secundul, jurnalistică.
În condiții precare din învățământul local, fără teatru, universități și cu firavă tradiție culturală autohtonă, strângând în jurul său personalități și intelectuali de valoare, adunând 276 de colaboratori la revista de folclor ION CREANGĂ (excepțional record), mulți alții la alte 12 publicații pe care le-a condus direct și indirect, Tudor Pamfile devine emblematic pentru localismul creator dintr-un oraș de provincie, ajuns și datorită lui imediat autoritar cultural după Iașul (fost capitală) cel de câteva ori mai mare, cu tradiție istorică, politică și culturală (și) de cercetare afirmat prin marile sale valori naționale formate aici. Reprezentativitatea lui Tudor Pamfile este indubitabilă.
În condițiile în care un oraș de 17.000 locuitori se populează cu tot felul de venetici, adică muncitori, țărani, elevi, specialiști, cadre didactice și alți relocați din satele apropiate, o comună ceva mai dezvoltată cu potențial dobândit prin instituții (înființat ca centru de județ în 1968) și valori importate, activitatea în care se afirmă D.V. Marin a fost cea didactică, după ce 4 ani a fost inspector în domeniul culturii (răstimp în care a efectuat variate cercetări folclorice în teren și a participat la simpozioane, conferințe, jurii). A debutat ca ziarist în 1957, a colaborat la numeroase ziare și reviste, a susținut un doctorat (Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească), a avut o activitate de excepție în domeniul presei după 1989, când a înființat Studioul de radio și televiziune pe 5 decembrie 1990. A realizat câteva cărți importante pentru istoria culturii locale (TVV-15… Explozia cultural – informațională, Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Meridianul de Vaslui – Bârlad, axă culturală, Prima clasă- personalități de pe Valea Zeletinului, romanul Zăpadă pe flori de cireș…monografia L.M.K., Editoriale valabile din vremuri regretabile, Invățământ și merit vasluian, Ceaușescu…Băsescu, Cu Eminescu, dascăl de suflet, 25-Tv v– istorie și cultură, etc.,etc.).Se detașează vol. Tudor Pamfile și revista Ion Creangă (Pim, Iași,1998, 294 p.), Opera Magna 1-7, Cotitura de la Cotu Donului (Pim,Iași, 2024,420 p.) și, evident, revista M.C.R., la nr.38, cu 1058 colaboratori.
A strâns împrejurul său tineri (Școală de presă, aprox.500) și ceva mai vârstnici cu scopul dovedit de a face presă modernă, nouă, de valoare ridicată, în care scop a fost prezent la mari evenimente naționale și din străinătate (colaborator la BBC, Deutsche Welle, Vocea Americii, invitat al televiziunii canadiene etc.).
