Ziua Internațională a Conștiinței a fost stabilită în 25 iulie 2019 prin rezoluția 73/329 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și celebrată pentru prima data pe 5 aprilie 2020. Demersul face parte din eforturile susținute ale Organizației Națiunilor Unite și organismelor din subordinea sa, precum UNESCO, de creare a condițiilor de viață care să promoveze stabilitatea și bunăstarea indivizilor, precum și cultivarea de relații prietenești între state, bazate pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a discrimina pe criterii de sex, gen, limbă sau religie. Aceasta este cultura păcii.
Mesajul președintelui Emil Constantinescu adresat Conferinței organizate de Federation of World Peace și UNESCO
5-6 aprilie 2021
„Cred că, atunci când m-ați invitat de Ziua Internațională a Conștiinței să iau parte la o dezbatere dedicată creării unei „lumi pașnice luminată de conștiință”, ați avut în vedere că sunt unul din tot mai puținii supraviețuitori ai celui de-Al Doilea Război Mondial, care pot depune o mărturie directă asupra războiului ca o încălcare a dreptului la viață, și a regimurilor totalitare ca o încălcare totală a libertății, două valori fundamentale ale conștiinței umane universale.
M-am născut în 1939, pe malul Nistrului, atunci graniță a țării mele, invadată de armata Uniunii Sovietice, în urma pactului cu Germania nazistă. Am trecut prin două refugii, în 1940 și 1944. Primele mele amintiri din copilărie sunt cadavrele celor uciși, trenurile cu răniți și suferința celor apropiați. La capătul refugiului, casa bunicilor era, în urma bombardamentelor aviației, o ruină fumegândă. România, care avea atunci 16 milioane de locuitori, a pierdut în război un milion de vieți. După război, au urmat seceta și foametea. Apoi, ocupația militară și instaurarea dictaturii comuniste, în care au fost arestați și deportați sute de mii de oameni, din care mulți au fost torturați și uciși în lagăre de concentrare. În a doua parte, mai „soft”, a dictaturii, după instalarea în masă a fricii, mulți au cedat și au devenit colaboratori ai poliției politice și vor fi șantajați după căderea regimului, cu dosarele de colaborare sau de urmărire.
Regimul comunist s-a prăbușit după patru decenii de la instaurare, în urma unor manifestații pașnice, atacate violent de forțele militare de represiune, care au ucis mii de persoane, alte mii fiind arestate și torturate.
Am devenit primul șef de stat democrat al României, după 60 de ani de dictaturi succesive, regală, militară, fascistă sau comunistă, cu sprijinul foștilor deținuți politici, al revoluționarilor din decembrie 1989 și al manifestanților pro-democrație din 1990, fiind ales, în urma unor alegeri libere, care nu au fost contestate de nimeni, în primul rând, datorită faptului că eram rectorul Universității din București, președintele Consiliului Național al Rectorilor Universităților din România și militant civic.
Sunt mândru că, în mandatul meu, nu a existat niciun fel de persecuție, nici chiar a foștilor torționari ai poliției politice, pentru că victimele lor nu au dorit să se răzbune, demonstrând că o adevărată reconciliere națională poate fi bazată doar pe o pedagogie a suferinței și iertării, dar nu și a uitării.
Am militat, ca președinte al României, pentru o democrație și economie de piață liberă, de-a lungul unei tranziții în care populația a plătit un preț social greu pentru reformele economice și integrarea europeană și euroatlantică.
Nu sunt prea fericit de cum arată societatea contemporană și mă simt mai apropiat astăzi de cei care încă suferă în diferite locuri din lume de pe urma regimurilor totalitare, războaielor și sărăciei, decât de mulți dintre cetățenii democrațiilor avansate sau de concetățenii mei, care acceptă compromisuri pentru a avansa în carieră sau pentru bani.
V-am spus aceste lucruri pentru că sper să pot ajuta ca, atunci când vorbim despre conștiință, să ne gândim, mai întâi, cum ne organizăm propria viață, în spiritul unor valori morale. Nu e ușor să trăiești respectând principii de moralitate, dar le pot spune, în special celor tineri, cât de bine te poți simți la bătrânețe, dacă ai o conștiință curată.
Trăim acum într-o lume sfâșiată între un excepțional progres al științei și tehnologiei, pe de o parte, și o vizibilă degradare spirituală și morală, pe de altă parte. Cu două milenii în urmă, grecii au scris pe frontonul Templului lui Apollo de la Delphi „Gnóthi seautón”, „Cunoaște-te pe tine însuți”. Cred că lipsa unor soluții la actuala criză sanitară, economică și morală mondială impune fiecăruia dintre noi să opteze între „a avea” sau „a fi”.
Institutul nostru de studii avansate a promovat la ONU și UNESCO „Inițiativa Levant pentru o pace globală” propunând, ca soluție, pentru regiunile cu conflicte deschise sau înghețate, în care se confruntă, în același spațiu comunități cu identități naționale, etnice sau religioase diferite, constituite de-a lungul unei istorii îndelungate, diplomația culturală bazată pe „înțelegerea celuilalt”. Dar cred că un țel și mai înalt ar fi crearea unei „culturi a păcii prin educație”, care să împace trecutul cu prezentul și spațiul cu timpul. O educație bazată pe valori morale poate crea, pentru lumea secolului 21, un nou arbitraj între putere și cunoaștere, care să reconfigureze un cadru în care fiecare individ să poată nu numai să fie, ci și să devină.
Este, până la urmă, decizia fiecăruia dintre noi de a contribui la conștiința universală a umanității.”
Emil Constantinescu,
Președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
Președintele României 1996-2000
